Captură de ecran de pe canalul de YouTube al France 24 în limba franceză.

Senegalul este o țară cunoscută pentru înrâuririle sale culturale din Africa și din afara acesteia. Ba chiar primul său președinte, Léopold Sédar Senghor, a fost de asemenea un mare poet și unul dintre  fondatorii mișcării literare numite negritudine (négritude), răspândite din Africa până în Caraibe. Este și primul african care a făcut parte din Academia Franceză.

Această tradiție este perpetuată de către scriitori și mai ales scriitoare precum Mariama Bâ, Aminata Sow Fall, Ken Bugul, Amadou Lamine Sall, Boubacar Boris Diop, Cheikh Anata Diop, iar mai recent Mohamed Mbougar Sarr, câștigător al premiului Goncourt 2021.

Această discuție, ghidată de către LaRéus Gangoueus, prezintă o viziune panoramică a literaturii senegaleze contemporane.

Reputația culturală a Senegalului i se datorează în mare măsură și lui Ousmane Sembène, realizator și scriitor care a influențat ansamblul cinematografiei africane, după cum se arată în acest video:

Senegalul este o țară multilingvă, în care principalele limbi sunt wolof, franceza, serera, fulani, mandinka și diola.

Citiți: Muzica senegaleză: o emblemă națională care se exportă cu mare succes

Pentru a afla mai multe despre lumea senegaleză a cărții, Global Voices a realizat un interviu cu unul dintre colegii săi, Amadou Lamine Badji, traducător și poet care trăiește la Dakar și urmărește de aproape actualitatea literară din țara sa.

Amadou Lamine Badji citind unul dintre poemele sale. Fotografie utilizată cu permisiune.

Filip Noubel (FN): Ca mulți alți africani, vorbești mai multe limbi. Poți să ne spui despre raportul tău cu fiecare dintre aceste limbi?

Amadou Lamine Badji (ALB):  Oui, mon plurilinguisme vient de l’école primaire au collège international que j’ai fréquenté au Sénégal. J’ai pu y apprendre l’anglais et un peu l’espagnol. Le wolof est la langue avec laquelle j’ai grandi au Sénégal, avec le français, et un peu de diola, qui est la langue de mon origine ethnique.

Mon anglais s’est renforcé durant mes études universitaires en Amérique du Nord dans les années 1990. C’est un peu pour maintenir mon niveau dans cette langue que je fais des traductions depuis une dizaine d’années avec Global Voices et aussi dans des projets à Dakar. Mon espagnol est moins pratiqué mais les connaissances de base restent. J’ai aussi appris à lire l’arabe classique,  et la lecture quotidienne du Saint Coran m’aide à conserver cet acquis.

Amadou Lamine Badji (ALB): Da, plurilingvismul meu vine din școala primară la colegiul internațional din Senegal ale cărui cursuri le-am urmat. Am putut să învăț acolo engleza și puțină spaniolă. Limba wolof este limba cu care am crescut în Senegal, împreună cu franceza și puțină limbă diola, care este limba etniei mele.

Engleza mea s-a îmbunătățit în timpul studiilor universitare din America de Nord din anii 1990. Tocmai pentru a-mi păstra nivelul în această limbă fac traduceri de vreo zece ani pentru Global Voices și pentru proiecte din Dakar. Spaniola mea este mai puțin folosită, dar cunoștințele de bază rămân. Am învățat de asemenea să citesc araba clasică, iar citirea zilnică a Sfântului Coran m-a ajutat să-mi păstrez cunoștințele.

FN: Ești de asemenea poet. În ce limbă sau în ce limbi se desfășoară această activitate în viața ta? Care sunt poeții și poetele care te inspiră cel mai mult? 

ALB: En effet, je suis devenu poète depuis 2010 avec des poèmes retenus dans les anthologies du concours Nosside World Poetry Prize (Prix mondial de poésie Nosside, un prix multilingue associé à l'Unesco); également dans celle  du concours organisé dans le cadre de l’inauguration du Monument de la Renaissance Africaine avec les Editions Feu de Brousse à Dakar. C'est le poète Amadou Lamine Sall qui dirige cette maison d’édition ainsi que La Maison Africaine de la Poésie Internationale.

Il fait partie de ceux qui m’inspirent, tout comme Baudelaire et Rumi. Je devrais me forcer à écrire plus de textes en dehors des concours.

ALB: Într-adevăr, am devenit poet începând din 2010, prin poeme păstrate în antologiile concursului Nosside World Poetry Prize (premiu mondial de poezie Nosside, un premiu multilingv asociat Unesco); de asemenea în cea a concursului organizat în cadrul inaugurării Monumentului Renașterii Africane la Editions Feu de Brousse din Dakar. Poetul Amadou Lamine Sall conduce această editură, precum și Casa Africană a Poeziei Internaționale.

Acesta face parte dintre cei care mă inspiră, împreună cu Baudelaire și Rumi. Ar trebui să mă străduiesc să scriu mai multe texte în afara concursurilor.

Iată un fragment dintr-un poem scris de Amadou Liamine Badji:

IDENTITE
Hier, j’ai fait un rêve.
Un être se disant Martien,
A rencontré Adam et Eve.
Il dit : « Salam, Hi, Kasumay !»
Silence.Quelle langue parlent-ils ?
Ces gens sont-ils barbares ?
Un sourire, des signes, c’est difficile.
Mais où est leur identité ?

IDENTITATE
Ieri, am avut un vis.
O făptură chipurile de pe Marte
Se întâlni cu Adam și Eve.
Zise: „Salam, Hi, Kasumay!”
Tăcere. În ce limbă vorbesc?
Oare sunt barbari?
Un zâmbet, gesturi, e greu.
Dar unde este identitatea lor?

FN: Cum se desfășoară viața literară la Dakar? Care sunt marile librării? Festivalurile literare? 

ALB: Elle est assez animée. Il existe des organisations comme #APCS, une association de la presse culturelle du Sénégal. Nous avons aussi, depuis 2022, un Festival International de littérature de Dakar, appelé le Filid, qui réunit des auteurs sénégalais ainsi que venant d'autres pays africains pour célébrer les littératures d'Afrique. Ce festival délivre aussi le prix Cheikh Hamidou Kane, du nom d'un de nos écrivains comme surprit pour son roman “L'Aventure ambiguë“. Cette année, ce prix est revenu à l’écrivain mauritanien d'expression française M’Barek Ould Beyrouk . D'autre part, le Filip décerne aussi le prix international de poésie Annette-Mbaye-d'Erneville, réservé aux femmes, en mémoire de cette journaliste et poétesse sénégalaise. En 2023 ce prix est revenu à l’Ivoirienne Tanella Boni, poétesse et philosophe.

ALB: Este destul de însuflețită. Există organizații precum #APCS, o asociație a presei culturale din Senegal. Avem de asemenea, începând din 2022, Festivalul Internațional de Literatură de la Dakar, numit Filid, care aduce laolaltă autori senegalezi și din alte țări africane, pentru a celebra literaturile Africii. Acest festival acordă de asemenea premiul Cheikh Hamidou Kane, după numele unuia dintre scriitorii noștri, pentru romanul său „Aventura ambiguă”. În acest an, premiul i-a revenit scriitorului mauritanez de expresie franceză M’Barek Ould Beyrouk. Pe lângă aceasta, Filip decernează și premiul internațional de poezie Annette-Mbaye-d'Erneville, rezervat femeilor, în memoria acestei jurnaliste și poete senegaleze. În 2023, premiul i-a revenit Tanellei Boni, poetă și filozoafă din Coasta de Fildeș.

FN: Cum are loc accesul la carte? Biblioteci? Împrumuturi între prieteni? Anticari? Librării? Lecturi online? În legătură cu prețul, sunt cărțile noi accesibile?

ALB: En général c’est à l’école que l’on fait son premier contact avec le livre . Les librairies les plus célèbres du Sénégal sont Aux Quatre Vents, à Dakar,  de même qu’Athéna, et Mona Lisa. Mais on trouve aussi des livres dans la rue tout en pouvant emprunter entre amis bien sûr. Les prix des livres neufs sont relativement élevés dans la perception populaire.

Des bibliothèques sont disponibles dans les écoles et à l’université de même qu’à l’Institut français de Dakar.

ALB: În general primul contact cu cartea are loc la școală. Librăriile cele mai celebre din Senegal sunt Aux Quatre Vents, la Dakar, precum și Athéna și Mona Lisa. Dar se găsesc cărți și pe stradă, putându-se bineînțeles împrumuta și între prieteni. Prețurile cărților noi sunt relativ ridicate conform percepției populare.

Bibliotecile sunt disponible în școli și la universitate, precum și la Institutul Francez din Dakar.