Coperțile cărților scrise/traduse de Jenny Bhatt. Imagini publicate cu acordul autoarei.

Potrivit lui Jenny Bhatt, scriitoare indiano-americană, traducătoare literară și critic literar, doar o mică parte din lucrările scrise în diferite limbi din Asia de Sud ajunge la cititorii internaționali, în special pe piața americană.

Doamna Bhatt predă cursuri de scriere creativă la Writing Workshops Dallas, conduce Desibooks, un forum multimedia global care pune în valoare literatura sud-asiatică și face legătura între cititori și scriitori prin intermediul schimburilor în spații comunitare. Prima ei culegere de povestiri, „Each of Us Killers”, publicată de 7.13 Books, a câștigat premiul Foreword Award 2020 la categoria Nuvele și a fost, de asemenea, finalistă la categoria Multicultural Adult Fiction.

Cea mai recentă traducere literară a sa, „Ratno Dholi : Dhumketu’s Best Short Stories”, publicată de HarperCollins India, a fost nominalizată la Premiul leterar la categoria Traducere în limba engleză a limbilor regionale.

Global Voices a intervievat-o pe Jenny Bhatt prin e-mail despre cea mai recentă traducere literară a sa și a discutat despre perspectivele literaturii sud-asiatice pe piața internațională.

Jenny Bhatt. Imagine a autoarei, utilizată cu acordul ei.

Global Voices (GV) : Povestiți-ne despre experiența dvs. de traducere a povestirilor lui Dhumketu.

Jenny Bhatt (JB): This was my first book-length translation of a writer's work. Before that, I'd translated the odd short story for family members but nothing beyond that. For this project, I read approximately 600 short stories by Dhumketu [the pen name of Gujarati writer Gaurishankar Govardhanram Joshi (1892-1965)] to select the 26 or so for the collection. This was a long process.

I also learned a lot along the way about the craft of literary translation. I'm still learning, I believe. The commercial side of things was a steep learning curve as well, in terms of getting copyright permission, etc. I started the book project in 2017 and the book finally launched in 2020. So, beyond the craft and commercial aspects, I learned the art of patience and self-discipline to stay on course despite setbacks.

Jenny Bhatt (JB): Aceasta a fost prima mea traducere a operei unui scriitor. Înainte de asta, tradusesem câte o povestire pentru membrii familiei, dar nimic mai mult de atât. Pentru acest proiect, am citit aproximativ 600 de povestiri scurte de Dhumketu [pseudonimul scriitorului gujarati Gaurishankar Govardhanram Joshi (1892-1965)] ca să selectez cele aproximativ 26 de povestiri pentru această colecție. Acesta a fost un proces destul de lung.

Totodată, am învățat multe despre arta traducerii literare și încă mai învăț. Aspectul comercial a fost, de asemenea, dificil de gestionat în ceea ce privește obținerea drepturilor de autor etc. Am început acest proiect în 2017, iar cartea a fost publicată abia în 2020. Așadar, dincolo de aspectele tehnice și comerciale, am învățat arta răbdării și a autocontrolului pentru a rămâne pe drumul cel bun în ciuda eșecurilor.

GV: Cum a fost parcursul dumnevoastră editorial?

JB: The publishing journey for the translation was educational, for sure. I didn't start out with the idea of doing a book-length translation. I was actually querying an agent in India for my own short story collection [‘Each of Us Killers’ came out in the United States in 2020]. In my email, I'd mentioned how I was also doing a bit of translation work. The agent called me within the hour, keen on the translation.

Then began the long process of getting copyright permission, getting a publisher, actually completing the translation, editing it, etc. The thing that no one had predicted or anticipated was, of course, that the book would launch during a global pandemic. So that added more challenges, as I was in the US while the book was being released in India—and the world was just getting used to going all virtual with book events. So, anyway, as I tell people, all of us who had debuts during the global pandemic are now prepared for pretty much anything as far as book launches go.

JB: Procesul editorial al traducerii a fost cu siguranță educativ. Nu am pornit la drum cu intenția de a traduce o lucrare. De fapt, am contactat un agent din India pentru propria mea colecție de povestiri [“Each of Us Killers” a fost publicată în SUA în 2020]. În e-mailul meu, am menționat că făceam și puțină traducere. Agentul m-a sunat în mai puțin de o oră. Era interesat să traducă.

Apoi a început o cale lungă de obținere a autorizației de copyright și a unui editor, de finalizare a traducerii, de revizuire și așa mai departe. Ceea ce nimeni nu a anticipat a fost că această carte va fi publicată în timpul unei pandemii. Așa că asta a adăugat provocări suplimentare, pentru că eu mă aflam în SUA în timp ce cartea era lansată în India – iar lumea se obișnuia să devină din ce în ce mai virtuală cu evenimentele literare. În orice caz, așa cum spun adesea, oricine și-a făcut debutul în timpul pandemiei poate acum să facă față tuturor obstacolelor legate de lansarea cărților.

GV: Vorbiți-ne despre podcastul pe care îl aveți.

JB: Desi Books focuses on books from or about South Asia. I find that, particularly in the [West], our books are not given their due attention. The desi [a word used to describe the people, cultures, and products of the Indian subcontinent and their diaspora] books that do make it big are often those that check off certain boxes for western gatekeepers and critics, that confirm certain stereotypes and biases people have about South Asia. So my goal is to spotlight the amazing diversity of our literary traditions. And, as I always say, a rising tide lifts all boats. In the end, our literary culture is that much richer and stronger if we all support and uplift each other.

Finally, I want to do and be more of what I'd like to see in the world. So, if I want to see more diverse South Asian books being accepted and read, I need to do my bit of literary citizenship toward that. I find it more productive to put out positive energy through this kind of work than to just complain about the problems I see across the literary landscape. Right now, it's a solo venture because I can't afford to pay anyone, but I'm hoping to find some funding options so I can pay a couple of folks to do interviews and reviews. Let's see.

JB: Desi Books se concentrează pe lucrări din sau despre Asia de Sud. Consider că lucrările noastre, în special în Occident, nu primesc atenția pe care o merită. Operele desi [cuvânt folosit pentru a descrie oamenii, culturile și produsele din subcontinentul indian și diaspora sa] care au succes sunt adesea cele care lasă loc criticilor să confirme anumite stereotipuri și prejudecăți despre Asia de Sud. Așadar, scopul meu este de a evidenția diversitatea incredibilă a tradițiilor noastre literare. Și, așa cum spun adesea, o maree crescândă ridică toate bărcile. În cele din urmă, cultura noastră literară este mult mai bogată și mai puternică dacă rămânem uniți.

În cele din urmă, vreau să fac și să fiu mai mult din ceea ce aș vrea să văd în lume. Așadar, dacă vreau ca mai multe lucrări diverse din Asia de Sud să fie acceptate și citite, trebuie să contribui și eu ca cetățean literar în această privință. Consider că este mai productiv să degajez energie pozitivă prin aceste activități decât să mă plâng pur și simplu de problemele pe care le văd în peisajul literar. Deocamdată, este un proiect solo, pentru că nu-mi permit să plătesc pe nimeni, dar sper să găsesc variante de finanțare pentru a putea plăti oameni care să facă interviuri și recenzii. Va trebui să așteptăm și să vedem.

GV: Urmează să apară în curând vreo nouă publicație de-a dumneavoastră? La ce lucrați în prezent?

JB: These days, I'm working on a novel as my longer-term project. But I do have ongoing book reviews and short story translations coming out on a regular basis. [My creative writing class] takes up a good part of my working day. And, of course, there's the podcast, which takes a certain amount of time on a weekly basis. But all of this, for me, is part of my writing discipline. I see them all as different and necessary parts of my writing life. And I'm very grateful to be able to do all of these things.

JB: Proiectul meu actual este un roman la care lucrez de mult timp. Am, de asemenea, critică literară în desfășurare și traduceri de povestiri scurte care apar în mod regulat. [Cursul meu de scriere creativă] îmi ocupă o mare parte din zi. Și, bineînțeles, mai este și podcastul care îmi ocupă câteva ore pe săptămână. Dar, pentru mine, toate acestea fac parte din disciplina mea de scris. Le văd pe toate ca fiind elemente diferite și necesare în viața mea de scriitor. Și sunt foarte recunoscătoare că pot face toate aceste lucruri.

GV: În calitate de susținătoare a literaturii sud-asiatice, ce părere aveți despre prezența acesteia pe piața mondială?

JB: It's been getting better over time. But, in general, there's this tokenism that often takes place. Some new writer gets crowned as ‘the’ South Asian writer of our time. And then, all the western literary gatekeepers want more of the same. For the longest time, this was Jhumpa Lahiri. She's a terrific writer, but she does not and should not be held as representative of ALL South Asian literature. Or, the books that get rave reviews are those that exoticize or erase aspects of our cultures that somehow don't fit the generally accepted biases out there. Again, I believe things are getting better but there's definitely more to be done.

JB: Situația s-a îmbunătățit considerabil de-a lungul timpului. Dar, în general, există acest simbolism. Un nou scriitor este încoronat ca fiind „scriitorul sud-asiatic al timpului nostru”. Și apoi gardienii literari occidentali vor întotdeauna același lucru. Pentru o lungă perioadă de timp, aceasta a fost Jhumpa Lahiri. Este o scriitoare nemaipomenită, dar nu ar trebui să fie considerată reprezentativă pentru TOATĂ literatura sud-asiatică. Operele care primesc recenzii entuziaste sunt cele care exotizează sau șterg aspecte ale culturilor noastre care nu se potrivesc cumva cu prejudecățile general acceptate. Încă o dată, cred că situația se îmbunătățește, dar mai este încă mult de lucru.

GV: Ce sfat le-ați da traducătorilor și scriitorilor care caută edituri internaționale?

JB: I'll be honest that literary translations in general—and those from South Asia, in particular—are not popular enough in international markets. I believe it's best to start with a publisher in South Asia and, once the book has had a bit of success in this region, then try for international publishers. Mostly, you'll have to research and query with publishers who specifically want to take on translations and have some track record of having published South Asian translations.

In my case, my Indian publisher, HarperCollins India, had global rights for my translation. So they pitched my book, along with a few other titles, to a US publisher. I did not have to get involved with the negotiations and such—and, to be honest, that's all good with me. It takes a lot of time and effort to do all of that on your own. Another option is to translate shorter works and submit them to literary magazines. That can help build a publication history which, especially in the international market, carries some weight.

JB: Trebuie să recunosc că traducerile literare în general – și cele din Asia de Sud în special – nu sunt suficient de populare pe piețele internaționale. Sunt de acord că ar fi mai bine să începem cu o editură din Asia de Sud. Apoi, odată ce lucrarea a avut un oarecare succes în acea regiune, va fi posibil să se ia legătura cu editorii internaționali. De cele mai multe ori, va trebui să căutați și să interogați edituri care sunt dispuse să accepte traduceri și care au publicat deja traduceri din Asia de Sud.

În cazul meu, editorul meu indian HarperCollins India avea drepturi mondiale asupra traducerii mele. Așa că au prezentat cartea mea, împreună cu alte titluri, unei edituri americane. Nu a trebuit să iau parte la negocieri și așa mai departe. Ca să fiu sinceră, sunt mulțumită de toate aceste lucruri. O altă opțiune este de a traduce povestiri scurte și de a le trimite la reviste literare. Acest lucru poate ajuta la construirea unui istoric de publicare care are o anumită importanță, în special pe piața internațională.

Lucrările doamnei Bhatt au apărut în diverse reviste și publicații internaționale. După ce a trăit și a lucrat în India, Anglia, Germania, Scoția și în diferite părți ale Statelor Unite, în prezent locuiește în suburbiile din Dallas, Texas.