Echipa de baschet a Nigeriei jucând la Jocurile Olimpice Speciale de Vară din Los Angeles, 2015. Captură de ecran din videoul de pe YouTube „Nigeria cucerește medalia de aur la fotbal în cadrul Jocurilor Olimpice Speciale -03/08/15”. Utilizare corectă.

De Toheeb Babalola

Eugenia Omere, o asistentă medicală profesionistă dedicată, și-a sărbătorit a treizeci și patra zi de naștere, aducându-și pe lume al cincilea copil, pe Solomon Omere, în 1990.  Când Solomon avea un an și jumătate, mama sa a observat că are o întârziere în vorbire și că nu se dezvoltă cum ar trebui în mod normal. Îngrijorată, a mers la un pediatru, care l-a diagnosticat pe Solomon cu sindromul Down.

Persoanele, atât copii, cât și adulți, care prezintă întârzieri în dezvoltare, dizabilități intelectuale ușoare până la moderate și trăsături fizice caracteristice sunt clasificate ca având sindromul Down (SD). Din punct de vedere medical, acesta apare în stadiul prenatal, când un cromozom 21 parțial sau complet este copiat pe măsură ce embrionul se dezvoltă. Acest cromozom suplimentar afectează corpul și creierul.

Organizația Mondială a Sănătății estimează că  sindromul Down afectează aproximativ 1 din 1000 de nașteri la nivel mondial.  Cu toate acestea, nu se cunoaște rata de prevalență a sindromului Dowun în Nigeria, pentru că nu există date în acest sens. 

Conform ziarului Leadership News, persoanele care suferă de sindromul Down întâmpină multe dificultăți, printre care se numără discriminarea, stigmatizarea, lipsa accesului la educație, sănătate, muncă și la alte drepturi de bază.

Omere a trecut prin perioade de tristețe după ce fiul ei a fost diagnosticat cu SD.
Într-un interviu pentru Global Voices, ea și-a exprimat suferința, spunând:

„Medicul pediatru îmi tot spunea să continui să îl forțez, că va ajunge să se dezvolte dacă fac asta, iar lacrimile au început să îmi curgă. Noi stăm în Lagos, dar familia soțului meu locuiește în Benin. Soțul meu credea că l-am răsfățat prea mult pe Solomon, și că de aceea se dezvoltă greu.”

La vârsta de șase ani, Omere l-a înscris pe Solomon la grădinița St. Bernadette din Akoka, statul Lagos, care are și școală primară. Deși la început s-a descurcat bine, ulterior a început să aibă dificultăți la școală în clasele primare. Cu toate că a avut profesori specializați în psihopedagogie specială încă de la vârsta de trei ani, Solomon a avut dificultăți în a trece de la ciclul primar la cel gimnazial.  

În 2003, Omere a auzit întâmplător de Down Syndrome Foundation Nigeria (DSFN) dintr-un anunț publicitar de la televiziunea națională. În calitate de asistentă medicală, ea a crezut că organizația îl poate ajuta pe Solomon să-și descopere potențialul, așa că l-a înscris acolo. DSFN este o organizație non-guvernamentală dedicată lucrului cu persoane cu dizabilități cognitive și sprijinirii acestora să-și descopere potențialul prin intermediul sistemelor de sprijin asistiv.

Printre abilitățile cognitive ale lui Solomon nu se număra și scrisul, dar fundația l-a ajutat să descopere activități sportive ca baschetul sau coreografia. Câțiva ani mai târziu, acesta s-a alăturat echipei de baschet a școlii și a fost unul dintre cei 42 de atleți care au reprezentat Nigeria la Jocurile Olimpice Speciale de Vară din Los Angeles, SUA în 2015. Echipa și-a asigurat locul al doilea, ceea ce i-a adus lui Solomon o medalie de argint bine meritată. Într-un interviu pentru Channels Television, Michael Ani, antrenorul acestora, a lăudat echipa sa pentru victoria contra Belgiei.

Echipa nigeriană de baschet la Jocurile Olimpice Speciale de Vară din Los Angeles, SUA, 2015. Foto furnizată de Toheeb Babalola, folosită cu permisiune.

Solomon Omere la Jocurile Olimpice Speciale de Vară din Los Angeles, SUA, 2015. Foto furnizată de Toheeb Babalola, folosită cu permisiune.

Reflectând asupra participării lui Solomon Omere și a altor elevi ai fundației la Jocurile Olimpice Speciale în ultimul deceniu, directoarea DSFN Rose Mordi a dezvăluit pentru Global Voices într-un interviu că Comisia Sporturilor Naționale sponsorizează regulat fundația pentru activități sportive, prin selecționerii săi. Ea a menționat că aceștia solicită recomandări o dată la patru ani.

Mordi a spus: „Solomon nu este singurul elev de la fundația noastră care a reprezentat Nigeria. Elevi precum Yemi Oshin și David Ikoje au participat și ei la Jocurile Olimpice Speciale de Hochei în Sală din Grecia în anul 2011. Deși nu au luat nicio medalie, au jucat excelent și au făcut țara mândră.”

Potrivit acesteia, Oshin și Ikoje au absolvit școala fundației la câțiva ani după participarea lor la Jocurile Olimpice. Yemi și mama sa au înființat propria fundație în Nigeria, iar David a plecat în străinătate.

Ea a mai spus că Solomon are mai multă pricepere scenică de când a participat la jocuri. El a apărut ca protagonist într-o populară serie de filme nigeriene numită Godwin, care a fost regizată și produsă de Wale Adenuga Productions în 2014:

„Wale Adenuga Productions colaborează cu noi datorită implicării noastre media în organizarea de evenimente. Într-o zi, directorul Wale Adenuga și-a exprimat interesul de a scrie o poveste despre cei cu sindromul Down. Când am fost întrebați dacă avem pe cineva potrivit pentru rolul principal, l-am recomandat pe Solomon. L-au luat la studioul lor, au făcut o audiție, iar noi am trimis-o pe profesoara noastră, Helen Bassey, ca om de sprijin pentru a-l ajuta pe Solomon să-și recapete încrederea, fiind într-un mediu nou. Aceștia au stat o lună pe platoul de filmare, iar profesoara se pare că a fost plătită.”

Confirmând faptul că a avut un contract de film, Eugenia Omere a spus pentru Global Voices într-un interviu online că Wale Adenuga Productions i-a contactat prin fundație pentru negocieri înainte să îi dea rolul fiului său. „Solomon a fost plătit ca un actor profesionist și suntem mândri de el”, a afirmat Eugenia.

Chukwuemeka Nkocha, tatăl lui Chinaza Nkocha, un copil de șase ani cu sindrom Down, a observat că există multă discriminare care afectează copiii cu dizabilități din Nigeria.

Solomon cu echipa de filmare de la Wale Adenega Production. Foto furnizată de Toheeb Babalola, folosită cu permisiune.

Chukwuemeka a adăugat: „Fundația DSFN ajută la reducerea diferențelor pentru a crește gradul de conștientizare și a se asigura că discriminarea este redusă cât de mult posibil. Sunt foarte bucuros că am descoperit DSFN și că am fost martor la programul acesteia. Se vede o îmbunătățire în ceea ce privește reabilitarea copilului meu. Nimeni nu se așteaptă la o îmbunătățire automată pentru că este un proces gradual.”

Oladunni Juliana Ayegbogun, profesoară și mamă a unui băiat de 14 ani cu SD pe nume Oluwatifemi Ayegbogun, a cerut oamenilor să nu aibă milă, ci să aibă empatie pentru copiii cu dizabilități cognitive.

„Vreau să îndemn părinții să nu își mai țină copiii cu dizabilități acasă. Ar trebui să caute o fundație precum DSFN pentru a-i înscrie. În cei șapte ani de când fiul meu este înscris la școala de aici, am fost martorii multor schimbări la el. Ca să menționez doar câteva, atunci când era la o școală normală, nu putea scrie, citi sau recunoaște litere și numere. Dar îi mulțumim lui Dumnezeu că toate aceste provocări au trecut acum și suntem bucuroși să îl trimitem să facă ceva fără să ne fie frică.”