În Columbia, femeile Kamëntšá mențin vie cultura ancestrală prin intermediul muzicii

Fotografie a grupului Jashnan, utilizată cu permisiune.

În Valea Sibundoy, o zonă muntoasă din departamentul Putumayo aflat în sud-vestul Columbiei, Jashnan, un grup muzical alcătuit din femei indigene din satul Kamëntšá, utilizează muzica drept formă de recuperare a culturii ancestrale și de consolidare a limbii Kamëntšá, o limbă unică în lume, fără legături dovedite cu nicio altă limbă. 

Kamëntšá sunt locuitorii ancestrali ai Văii Sibundoy, un loc pe care îl numesc Tabanok, ceea ce înseamnă “loc sacru de origine”. Din timpuri imemoriale, Tabanok a fost un loc de schimb și de contact intercultural între ținuturile andine de la înălțime, la vest, și ținuturile amazoniene joase, la est. Acest lucru a dat naștere culturii deosebit de sincretice și unice Kamëntšá, care prezintă rădăcini andine și amazoniene, precum și elemente locale specifice. Poate aceasta este cauza gradului înalt de conservare și de supraviețuire culturală Kamëntšá în comparație cu alte popoare indigene. Chiar și după 70 de ani de îndoctrinare și de guvernare proastă a misionarilor capucini, cultura Kamëntšá continuă să strălucească până în zilele noastre. Fără îndoială, comunitatea continuă să se confrunte cu amenințări culturale, politice și ecologice pe fronturi multiple, precum construcția de drumuri și infrastructuri de extracție pe teritoriul ancestral al comunității.

Una dintre formele prin care comunitatea a rezistat amenințărilor exterioare și și-a reafirmat dreptul la autonomie culturală și la diferență este prin intermediul muzicii sale tradiționale colorate, care face parte din genul andino-amazonian, ce îmbină melodii și sonorități proprii acestui teritoriu.

Citiți mai multe despre figurile muzicale feminine și nonbinare care cântă despre identitatea lor: Cinci cântece pentru celebrarea Zilei Popoarelor Indigene

În interviu, artistele Kamëntšá Natalia Jacanamijoy și Angela Jhoana Jacanamejoy ne împărtășesc despre istoria și importanța culturală a grupului Jashnan—cuvânt din limba Kamëntšá care înseamnă “pentru a însănătoși”—în contextul supraviețuirii culturale Kamëntšá, al rolului femeilor în societatea Kamëntšá și al revalorizării înțelepciunii ancestrale.

Rowan Glass: Când și din ce motiv s-a format grupul Jashnan? Care a fost traseul de dezvoltare al grupului? 

Jashnan: Este proceso nace en el seno del territorio ancestral Tabanok (Sagrado Lugar de Origen del pueblo Kamëntšá). Empieza en el año 2021 y se formaliza a principios del 2022. El grupo se formó con varios propósitos: como una herramienta para fortalecer la unidad al interior las familias y de nuestro pueblo Kamëntšá; y como instrumento para el fortalecimiento de nuestros saberes ancestrales, entre ellos la música. Somos mujeres Kamëntšá, de diferentes edades, con diferentes recorridos, este tejido (proceso) nos ha permitido reconocer nuestra esencia como mujeres Kamëntšá, herederas de un gran legado, que nos habla del cuidado a nosotras mismas, al territorio que es la vida misma. Nos hemos sumado en el camino. Ahora somos siete mujeres quienes estamos integrando el grupo musical Jashnan.

Jashnan: Acest proces se naște în sânul teritoriului ancestral Tabanok (loc sacru de origine al poporului Kamëntšá). Începe în anul 2021 și se formalizează la începutul lui 2022. Grupul a fost format cu diverse obiective: drept instrument pentru consolidare unității din interiorul familiilor și al poporului nostru Kamëntšá și drept instrument pentru consolidarea cunoștințelor noastre ancestrale, printre care se numără muzica. Suntem femei Kamëntšá, de diferite vârste, cu traiectorii de viață diferite, această legătură (proces) ne-a permis să ne recunoaștem esența ca femei Kamëntšá, purtătoare ale unei mari moșteniri, care ne vorbește despre grija față de noi însene, față de teritoriul care înseamnă viața însăși. Ne-am unit pe drum. Acum suntem șapte femei care alcătuim grupul muzical Jashnan.

RG: Care este importanța muzicii în cadrul culturii Kamëntšá?

J: Los pueblos originarios tienen su propio sonido, y la música está en todo momento, está en los espacios que habitamos, hasta en el mismo sonido de nuestros pasos, en el latir del corazón, esa sensibilidad nos hace seres musicales.

El Pueblo Kamëntšá es sonoro y colorido, la música está presente en la cotidianidad, en la ritualidad, en el territorio, en la chagra [jardín], en el canto de las aves, el sonido propio de los animales, el viento, la lluvia.

Es importante porque hace parte de nosotros mismos, nos permite conectarnos con nuestro corazón, nuestro cuerpo, desde temprana edad hemos estado relacionados con la música, en el vientre escuchando el latido del corazón de nuestra madre, con los sonidos del territorio en los recorridos que nuestra madre hacía por la chagra, escuchando su canto en el Día Grande Bëtsknaté [fiesta Kamëntšá que se celebra el lunes anterior al Miércoles de Ceniza], Uacjnaté [fiesta Kamëntšá relacionada con el Día de Todos los Santos y el Día de Difuntos]. Lo experimentamos posteriormente en los cantos de curación de las abuelas. Es decir, la música ha estado presente siempre y es importante para conectarnos con lo que somos, un pueblo sonoro.

J: Popoarele originare au propriile lor sonorități, iar muzica este în orice moment, este în spațiile unde locuim, chiar și în sunetul pașilor noștri, în bătaia inimii, această sensibilitate ne face să fim ființe muzicale.

Poporul Kamëntšá este zgomotos și colorat, muzica este prezentă în viața de zi cu zi, în ritualuri, pe teritoriu, în chagra [ogradă], în cântecul păsărilor, în sunetul propiu al animalelor, în vânt și ploaie.

Este importantă pentru că face parte din noi înșine, ne permite să ne conectăm cu inima noastră, cu corpul nostru. De la o vârstă fragedă am avut legătură cu muzica, ascultând din pântec bătaia inimii mamei, cu sunetele teritoriului în plimbările mamei prin ogradă, ascultându-i cântecul în ziua Grande Bëtsknaté [sărbătoare Kamëntšá celebrată în lunea de dinaintea Miercurii Cenușii], Uacjnaté [sărbătoare Kamëntšá care are legătură cu Ziua Tuturor Sfinților și cu Ziua Morților]. Apoi intrăm în contact cu muzica în cântecele de vindecare ale bunicilor noastre. Ceea ce vreau să spun este că muzica a fost mereu prezentă și este important să ne conectăm la ceea ce suntem, un popor cu sunet.

Fotogarfie a grupului Jashnan, utilizată cu permisiune.

RG: Poate muzica să fie o formă de consolidare și de recuperare a culturii și a limbii Kamëntšá?

J: Los conocimientos ancestrales han sido transmitidos desde la oralidad y han sido compartidos de generación en generación. La música y el canto son puentes de la oralidad que sabiamente nos permiten fortalecer y recuperar el legado ancestral del Pueblo Kamëntšá; la memoria, la palabra, el tejido, las vivencias, los sentires, los rituales, los lugares sagrados. 

J: Cunoștințele ancestrale au fost transmise pe cale orală și au fost împărtășite din generație în generație. Muzica și cântecul sunt poduri ale oralității care ne permit cu înțelepciune să consolidăm și să recuperăm moștenirea ancestrală a poporului Kamëntšá; memoria, graiul, portul, trăirile, simțirile, ritualurile, locurile sacre. 

RG: Grupul Jashnan este alcătuit în mod exclusiv din femei. De ce este important să se facă muzică din perspectiva femeilor Kamëntšá?

J: El liderazgo ha estado más asociado a la figura masculina, con la participación de la mujer se empieza a avivar el amor por lo que nos gusta hacer, como mujeres estamos en diferentes roles, en el cuidado del hogar, de la chagra, en el tejido, en lo comunitario y en todos estos espacios no se dispone para poder reivindicar nuestra voz, es importante escucharnos y cantar esto que llevamos por dentro, es una forma de apoyarnos entre todas para romper esquemas y habitar los diferentes espacios. 

J: Conducerea a fost asociată mai mult cu figura masculină. Cu participarea femeilor începe să se însuflețească iubirea față de ceea ce ne place să facem, ca femei ne aflăm în diferite roluri, îngrijirea casei, a ogrăzii, în portul nostru, în spațiul comunitar și în toate aceste spații, nu este lipsă pentru a putea să ne revendicăm vocea, este important să fim ascultate și să cântăm ceea ce avem înăuntru, este o formă de a ne sprijini unele pe altele pentru a rupe bariere și pentru a ocupa spații diferite.

RG: Jashnan cântă uneori în spaniolă și uneori în Kamëntšá, iar versurile adesea reprezintă viziunea cosmică Kamëntšá. Care este legătura acesteia cu muzica? 

J: La música es parte fundamental de la ancestralidad, en ella está la identidad del pueblo. Hay letras en español porque no se puede negar un sentir si está en uno u otro idioma, para nosotras es importante la expresión. También cantamos en nuestro idioma como forma de revitalizar la lengua Kamëntšá. También se trabaja de manera comunitaria entre nosotras aprendemos y compartimos esos saberes con otras personas, con más mujeres y niñas de nuestro pueblo.

J: Muzica este parte fundamentală a ancestralității, în ea se regăsește identitatea poporului. Există versuri în spaniolă pentru că nu se poate nega un sentiment dacă se regăsește într-o limbă sau alta, pentru noi este importantă exprimarea. Cântăm de asemenea în limba noastră ca formă de revitalizare a limbii Kamëntšá. Lucrăm în același timp într-un mod comunitar, învățăm și împărtășim aceste cunoștințe cu alte persoane, cu mai multe femei și fete din satul nostru.

RG: Astăzi există multe grupuri în comunitatea Kamëntšá care folosesc muzica drept formă de consolidare și de recuperare culturală și lingvistică. Cui se datorează această mișcare?

J: No es para nada desconocido las luchas que hemos debido afrontar los diferentes pueblos indígenas en diferentes momentos de nuestra historia. Desde la colonización se ocasionó una ruptura territorial, espiritual y cultural, son historias de despojo y violencia. Ha sido muy importante lograr que las generaciones presentes en medio de tanta información y factores externos puedan y tengan la oportunidad de conocer y fortalecer el legado Kamëntšá.

Jashnan hace parte de esa nueva apuesta musical en agradecimiento y humildad por las bondades recibidas, muchos de nuestros hermanos y hermanas indígenas están buscando ese mismo propósito y lo están impulsando a través de la música.

“Jashnan” es una palabra que está en lengua Kamëntšá para armonizar, es el camino de conexión con el espíritu, desde que se llega al territorio Tabanok, se siente el espíritu del territorio, que lo conjugan las montañas, los animales, los ríos, quebradas, las plantas y las memoria ancestral del pueblo Kamëntšá e Inga quienes han habitado milenariamente.

J: Nu sunt un secret luptele pe care a trebuit să le înfruntăm noi, diversele popoare indigene, în diferite momente din istoria noastră. Din momentul colonizării a avut loc o ruptură teritorială, spirituală și culturală, sunt povești de deposedare și de violență. A fost foarte important să reușim ca generațiile prezente într-un mediu cu atâtea informații și factori externi să poată și să aibă oportunitatea de a cunoaște și de a întări moștenirea Kamëntšá.

Jashnan face parte din acest nou pariu muzical de mulțumire și de modestie pentru bunătățile primite, mulți dintre frații și surorile noastre indigene caută tocmai acest scop și îl promovează prin muzică.

“Jashnan” este un cuvânt care există în limba Kamëntšá pentru a armoniza, este drumul de conexiune cu spiritul. Ajungând pe teritoriul Tabanok se simte spiritul teritoriului, pe care îl alcătuiesc munții, animalele, râurile, izvoarele, plantele și memoria ancestrală a popoarelor Kamëntšá și Inga, care locuiesc aici de mii de ani.

RG: Ce dorești ca oamenii care nu cunosc comunitatea Kamëntšá să afle despre ea? Ce impresie despre aceasta vrei să dai prin intermediul muzicii tale? 

J: Como mujeres del pueblo Kamëntšá sentimos que lo más importante es reconocernos como hijos de la madre tierra, ella es nuestra fuente principal que nos da la vida, y que somos seres en constante cambio y conexión con el espíritu.

Nuestra propuesta nace en el territorio Tamabioy, en sus letras y cantos lleva la esencia de la mujer, del tejido, el cuidado de las plantas y semillas, el cuidado del territorio y el trabajo comunitario.

Nos gustaría que el mundo entero conozca nuestra sonoridad, nuestro color, nuestro tejido, nuestro territorio.

J: Ca femei ale poporului Kamëntšá simțim că cel mai important este să fim recunoscuți drept copii ai gliei, ea este principala noastră sursă care ne dă viață, și drept ființe în constantă schimbare și conexiune cu spiritul.

Propunerea noastră se naște pe teritoriul Tamabioy, în versurile și în cântecele sale duce esența femeii, a portului, a grijii față de plante și față de semințe, a grijii față de teritoriu și față de munca comunitară.

Ne-ar plăcea ca lumea întreagă să cunoască sonoritatea noastră, culoarea noastră, portul nostru, teritoriul nostru.

Prima înregistrare de studio a grupului Jashnan a fost publicată recent pe YouTube; o puteți asculta aici.

Începe discuția

Autori, vă rugăm Deconectează-te »

Indicații

  • Toate comentariile sunt verificate de un moderator. Nu trimite comentariul de mai multe ori sau va fi perceput ca fiind spam.
  • Te rugăm să-i tratezi pe ceilalți cu respect. Comentariile care conțin mesaje de ură, sunt obscene sau reprezintă atacuri personale nu vor fi aprobate.