În ceea ce privește populația, Dhaka este al doilea cel mai mare oraș din Asia de Sud și al șaptelea din lume. Imagine de la Wikipedia de ASaber91. CC BY 2.0.

Dhaka, capitala Bangladesh-ului, este un mega oraș și este unul dintre cele mai aglomerate din lume. Zonele urbane ale acestuia au mai mult de 22 de milioane de oameni.

Cu toate acestea, numărul spațiilor deschise, al parcurilor și al locurilor de joacă din oraș este foarte mic raportat la populație. Iar acesta scade zi după zi. În ultimele câteva decenii, au fost construite piețe, moschei, garaje pentru ricșe, parcări și clădiri comerciale în parcuri și în spațiile deschise de către organizații guvernamentale. Recent, începerea construirii unei secții de poliție într-un spațiu deschis folosit ca loc de joacă pentru copiii în zona Kalabagan a orașului a stârnit proteste din partea localnicilor.

Unde se vor juca copiii?

Din cauza creșterii populației, terenul neconstruit devine limitat și foarte scump în Dhaka.

Spațiul verde Tentultala este un spațiu deschis de 0.2 acri lângă o alee mică din cartierul aglomerat Kolabagan din oraș, și a fost folosit ca spațiu de joacă de copiii de acolo în ultimele cinci decenii. Pe 31 ianuarie 2022, terenul a fost alocat Poliției Metropolitane Dhaka pentru a construi o clădire permanentă a secției de poliție Kalabagan, care funcționează acum într-un spațiu închiriat.  În prima săptămână din februarie, poliția a delimitat spațiul cu sârmă ghimpată și localnicii au început să protesteze cu pancarte și lanțuri umane, cerând ca terenul să fie eliberat pentru copii ca aceștia să se joace. Protestele au fost documentate pe pagina de Facebook intitulată „তেঁতুলতলা মাঠ আমাদের প্রাণের দাবী” (Terenul Tentultala este cererea noastă sinceră), dar problema a rămas necunoscută multora.

Șantierul clădirii stației de poliție de pe terenul Tentultala din Kalabagan. Fotografie de Trishia Nastaran. Folosită cu permisiune.

Cu toate acestea, situația a apărut la știri atunci când Syeda Ratna, coordonatorul campaniei locale de protest și fiul acesteia, Mohammad Isha Abdullah au fost reținuți pe 24 aprilie, în timp ce protestau față de construirea unui zid de delimitare. Poliția a spus că aceștia erau live pe Facebook din acea locație și împiedicau autoritățile să-și facă datoria. Dar datorită criticilor la scară largă din mass media tradițională și din social media, poliția i-a eliberat dimineața devreme pe 25 aprilie, după ce i-a reținut timp de 13 ore.

Utilizatorul de Twitter Ruposh Bangla a distribuit o caricatură realizată de caricaturistul Mehedi:

সৈয়দা রত্না: খেলার মাঠে পুলিশের ভবন নির্মাণের বিরুদ্ধে আন্দোলন করায় মা ও ছেলে আটকের পর মুচলেকা দিয়ে ছাড়া পেল pic.twitter.com/QBPXZGIYxh

— Ruposh Bangla (@ruposhbangla) April 25, 2022

Syeda Ratna: Mamă și fiu eliberați după ce au protestat împotriva construirii unei secții de poliție pe un loc de joacă.

Deutsche Welle Bangla a raportat:

পুলিশ মাঠ দখলের বিরুদ্ধে আন্দোলনকারী মা সৈয়দা রত্না ও তার কিশোর ছেলেকে বিনা ওয়ারেন্টে , বিনা মামলায় ১৩ ঘন্টা আটক রেখে প্রচলিত আইন ও সংবিধানের লঙ্ঘন করেছে। #Bangladesh https://t.co/Vre1uXlOYu

— DW বাংলা (@dw_bengali) April 25, 2022

Poliția a încălcat legea locală și constituția reținându-i pe Syeda Ratna și pe fiul adolescent al acesteia timp de 13 ore fără mandat și fără a-i acuza de ceva.

Activistul politic Rafid Al Bukhari Talukdar a scris pe Facebook:

বিশ্বের অধিকাংশ শহর যেখানে স্থাপনা অপসারণ করে উন্মুক্ত স্থানের পরিমাণ বাড়াচ্ছে, ঠিক তার বিপরীতে ঢাকাকে ক্রমেই কংক্রিটের জঞ্জালে পরিণত করা হচ্ছে। জাতি হিসেবে আমরা লজ্জিত।

Într-o perioadă în care multe orașe ale lumii măresc numărul de spații deschise prin eliminarea amenajărilor inutile, spațiile deschise din Dhaka se transformă treptat în gropi de gunoi din beton. Ne este rușine ca națiune.

În ziua de azi, copiii din Dhaka cresc în mare parte între patru pereți, pentru că spațiile de joacă se micșorează. Într-un articol din Dainik Shikhsa (Educația Zilnică), Tanjinul Haque Molla a arătat că există o corelație directă dintre scăderea numărului de locuri de joacă și creșterea criminalității în oraș.

বর্তমানে খেলার মাঠ কমে যাওয়ার কারণে ছেলেমেয়েরা প্রযুক্তির ওপর নির্ভরশীল হচ্ছে। যার ফলে তাদের আচরণগত পরিবর্তন হচ্ছে। ইচ্ছাকৃতভাবে স্কুল পালাচ্ছে। কিংবা সেখানকার নিয়মশৃংখলা ভঙ্গ করছে। এমনকি রাষ্ট্রিক আইন বা পৌর বিধিবহির্ভূত কাজ করছে। মাতা-পিতা বা অভিভাবকের নিয়ন্ত্রণের বাইরে চলে যাওয়া ছেলেমেয়েরা পর্নোগ্রাফি বা মাদকে আসক্ত হচ্ছে দিন দিন।

Copiii devin tot mai dependenți de tehnologie și de timpul petrecut în fața ecranului, deoarece nu au nicio șansă să se joace afară. Din această cauză, comportamentul lor se schimbă – unii chiulesc de la școală, sau încalcă regulile pe ici, pe colo. Aceștia devin mai predispuși la încălcarea legilor. Copiii care scapă de sub controlul părinților sau al tutorilor devin încetul cu încetul dependenți de pornografie și de droguri.

Jurnalistul Saiful Islam Sifat ne-a reamintit pe Facebook:

খেলার মাঠ যত কমবে, থানার প্রয়োজনীয়তা ততো বাড়বে। এবার ভাবতে হবে আমরা কোনটা বেশি চাই। থানা, নাকি খেলার মাঠ?

Pe măsură ce terenurile de joacă continuă să dispară, va exista o mai mare nevoie de secții de poliție. Acum trebuie să ne gândim pe care dintre ele le vrem mai mult: secțiile de poliție sau terenurile de joacă?

Terenul de sport al sălii Jagannath, Universitatea din Dhaka. Pe lângă activități sportive, terenul este folosit pentru diferite evenimente culturale și religioase. Imagine de pe Wikipedia de Sujoygomasta. CC BY-SA 3.0.

Terenurile de joacă pe cale de dispariție din Dhaka

Conform lui Adil Mohamad Khan, fostul secretar general al Institutului de Planificatori din Bangladesh (Bangladesh Institute of Planners – BIP) , 30% dintre cartierele din orașul Dhaka nu au niciun spațiu deschis pe post de loc de joacă sau de parc, împiedicând dezvoltarea mentală și fizică a copiilor din aceste zone.

BIP a făcut un studiu despre spațiile deschise disponibile și rezultatele au fost sumbre. Acum câțiva ani, numărul total de spații verzi din Dhaka era de aproximativ 230. Dintre acestea, 140 erau deținute de instituții și erau localizate în complexe închise. Mai mult, peste 50 dintre cele deținute de proprietari privați erau folosite de copii ca spații deschise. Aproximativ 40 de spații verzi erau spații publice. Acum mai există doar 24 de asemenea spații în spațiile publice din Dhaka. Copiii nu mai sunt lăsați să se joace pe multe dintre acestea, deoarece au început construcții în acele locuri sau acestea nu mai sunt accesibile acum.

Un alt raport a detaliat despre felul în care instituțiile de educație și alte instituții guvernamentale construiesc clădiri noi, cum ar fi centre comunitare, săli de sport, locuințe pentru personal etc., micșorând spațiul deschis disponibil din complexele lor.

Institutul Planificării și Dezvoltării a menționat că după planul zonal detaliat pentru orașul Dhaka, ar trebui să fie două până la trei locuri de joacă de aproximativ 3 acri într-o zonă cu 12,500 de locuitori. Dar aceste criterii nu sunt respectate.

Profesorul Kamal Chowdhury de la Departamentul de Psihologie Clinică de la Universitatea din Dhaka a comentat pe Facebook că lipsa spațiilor deschise pentru joacă cauzează probleme mentale în rândul copiilor și adolescenților din oraș. Acesta a scris la statusul său de pe Facebook:

শহরে বেড়ে উঠা শিশুদের মানসিক ও শারীরিক সমস্যা আগের তুলনায় অনেক বেশি বেড়ে যাওয়ার একটা অন্যতম কারন তারা শারীরিক শক্তি নির্ভর কোনো খেলাধূলায় নাই বা তার সুযোগ নাই।

Unul dintre motivele din spatele creșterii numărului de probleme mentale și fizice ale copiilor din Dhaka este acela că nu au acces la niciun sport unde să își poată consuma energia fizică.

Chiar și în fața criticilor, construcția clădirii secției de poliție din Tentultala a continuat. Dar, pe 28 aprilie, primul ministru  a ordonat ca munca de acolo să se oprească și protestatarii au fost extrem de bucuroși de această știre.

Adil Muhammed Khana a comentat într-un interviu pentru Daily Prothom Alo că succesul acestei mișcări pentru spațiu deschis ar trebui să fie o inspirație pentru protejarea altor spații verzi din orașul Dhaka.