Vezi toate limbile prezente aici? Noi traducem toate știrile Global Voices astfel încât toata lumea să aibă acces la tot ce se petrece in lumea întreagă.

De la Identitate Afro-Spaniolă la Studii Antropologice de Decolonizare

“Antropologia s-a dezvoltat într-o anumită perioadă istorică și, mai ales la început, a fost folosită în scopuri expansive, colonialiste și opresive. Cred că acesta a fost cazul și pentru alte științe, dar […] antropologia continuă să evolueze și să includă și alte voci și perspective … “, consideră Elena Garcia. Fotografie de pe site-ul afro-feminist și publicată cu permisiune.

Acest articol reprezintă reeditarea interviului realizat de jurnalistul Lucia Mbomio și publicat inițial în “Afroféminas” (în limbă spaniolă). Este republicat de Global Voices cu permisiunea organizatorilor site-ului.

Elena Garcia este din Madrid, Spania. A studiat filozofia, antropologia și ajutorul internațional cu specializare pe problemele de gen. Are experiență în a lucra cu populațiile de migranți din Spania și în asistență pentru acțiunile de ajutorare în Columbia, Senegal și Guineea Ecuatorială. Ca femeie de origine africană care a trăit pe trei continente, ea discută despre critica tot mai deschisă adusă de către activiștii anti-rasism antropologiei și ajutorului pentru dezvoltare.

În continuare sunt împărtășite câteva reflecții pe acest subiect:

AfroFeminás (AF): Antropologia este o știință socială adesea discutată dintr-o perspectivă de decolonizare. Care e părerea ta despre această critică? Este o problemă care provine de la antropologie sau de la antropolog?

Elena  Garcia (EG): It is true that anthropology emerged from a particular historical moment and was used for expansive, colonialist and oppressive means, especially in its early days. However, I believe this has been the case for several other sciences, so I find that critique unfair at times. Anthropology, like other sciences, is evolving to include other voices and perspectives, so I don’t believe we should stick to an obsolete nineteenth-century image.

Este adevărat că antropologia s-a dezvoltat într-un anumit moment istoric și a fost folosită în scopuri expansive, coloniale și opresive, mai ales la începuturile sale. Totuși, cred că acesta a fost cazul pentru mai multe alte științe, de aceea consider că această critică este uneori nedreaptă. Antropologia, ca și alte științe, evoluează pentru a include și alte voci și perspective, așa că nu cred că ar trebui să rămânem la o perspectivă învechită din secolul al XIX-lea a antropologiei.

AF: Este posibil ca “antropologia de decolonizare” să prospere într-adevăr ca domeniu de studii?

EG: Of course it's possible. Anthropology is not a colonial science by default, although it has been used in certain contexts for specific objectives.

In its broadest definition, anthropology is the study of human beings. I would look to the example of Cheikh Anta Diop, who raises interesting and relevant awareness about contributions of Black African culture that have often been ignored or undervalued by the west.

Bineînțeles că este posibil. Antropologia nu este o știință implicit colonială, deși a fost folosită în anumite contexte pentru obiective specifice.

În cea mai largă definiție, antropologia este studiul ființelor umane. Aș da exemplul lui Cheikh Anta Diop care pune în evidență interesant și pertinent contribuțiile culturii negre adesea ignorate sau subevaluate de cultura occidentală.

Cooperarea și dezvoltarea: un schimb problematic

AF: Ai lucrat mult timp în domeniul ajutorului internațional, care este un alt domeniu controversat. De unde crezi că provine această critică?

EG: Above all, development aid is controversial because it functions as another method of Western imposition of culture and thought toward other parts of the planet. The aim is not to improve living conditions of beneficiary populations, but to introduce them into the system. This is a dangerous mistake.

One of the clearest cases with regard to this is seen in gender equality and women’s empowerment projects that are so in vogue these days. It starts from the premise of white, western feminism, without questioning the institution, and is therefore considered “advanced” and aimed at creating “achievements” which very well may not be.

Ajutorul pentru dezvoltare este controversat mai ales pentru că funcționează ca o altă metodă de impunere a culturii și gândirii occidentale în alte zone din lume. Scopul nu este de a îmbunătăți condițiile de viață ale populațiilor beneficiare, ci de a le introduce în sistem. Aceasta este o greșeală periculoasă.

Unul dintre cele mai clare cazuri cu privire la acest aspect se regăsește în egalitatea de gen și în proiectele de împuternicire a femeilor, care sunt atât de populare in prezent. Acestea sunt dezvoltate pornind de la premisa feminismului alb, occidental, fără a pune la îndoială instituția și, prin urmare, este considerată “avansată” și are drept scop “realizări” care ar putea să nici nu fie obținute.

AF: Ar putea să constituie o soluție crearea de parteneriate mai bune în acest domeniu? Care este situația cooperării Sud-Sud?

EG: Yes and no. Partnerships are complicated. Sometimes they consist of conscientious organizations seeking to improve the living conditions of the populations they assist, but most of the time, the vast majority are engines of the machinery. Populations have learned to deal with westerners by telling them what they want to hear, showing them what they want to see and even, as perverse as it sounds, acting as intermediaries between organizations and communities in a way that benefits them; organizations have become a kind of intermediary elite who look out more for their own interests than the real demands of the beneficiary populations.

South-South cooperation is essential, but as it always serves the interests of the countries involved it is carried out in a serious and aggressive way, because it is also sometimes used as a method of expanding the national interests of large emerging countries. This is a problem we are facing now.

Da și nu. Parteneriatele sunt complicate. Uneori, ele constau în organizații care au ca scop îmbunătățirea condițiilor de viață ale populațiilor pe care le ajută, dar, de cele mai multe ori, majoritatea acestor organizații continuă să promoveze sistemul. Populațiile s-au obișnuit să trateze cu occidentalii, spunându-le ceea ce doresc să audă, arătându-le ceea ce doresc să vadă și chiar, deși pare incredibil, acționând ca intermediari între organizații și comunități într-un mod care le aduce beneficii; organizațiile au devenit un fel de elită intermediară care își urmăresc mai mult interesele proprii decât cerințele reale ale populațiilor beneficiare.

Cooperarea Sud-Sud este esențială, dar, întrucât ea servește întotdeauna intereselor țărilor implicate, aceasta se desfășoară într-un mod serios și agresiv, deoarece uneori este folosită și ca metodă de extindere a intereselor naționale ale marilor țări în dezvoltare. Aceasta este o problemă cu care ne confruntăm acum.

Identități și contexte

AF: Ești de origine afro-spaniolă și ai trăit în două țări africane și una americană cu o populație mare de origine africană. Crezi că acești factori au influențat modul în care ai fost primită acolo?

EG: I wouldn't know how to convey it exactly. I partly believe so, especially in Latin America where there is some mutual recognition and pairing off among people and communities of African descent.

It's different in Africa, one of the things that surprised me the most in Africa is that people call me white. At first that was a real shock to me.

Nu știu cum să exprim exact. Cred că parțial este adevărat, în special în America Latină, unde există o recunoaștere reciprocă și o asociere între oameni și comunități de origine africană.

Situația este diferită în Africa, unde ceea ce m-a surprins cel mai mult este că acolo localnicii mă consideră albă. La început a fost un adevărat șoc pentru mine.

AF: Îmi imaginez că, atunci când ajungi în Africa, nu mai ești percepută ca fiind africană, ci ca un “Toubab” (nume în Africa centrală și de vest folosit pentru o persoană de origine europeană). Este dificilă reconstruirea unei identități prin intermediul unui context extern?

EG: Exactly. It is very difficult, because one goes about their lives with the idea of feeling recognized a certain way, but that doesn't always happen everywhere you go. On the contrary, you often end up being viewed as “responsible” for a history that is so much larger than you and that, in some way, you are also the result of.

In the end, we mestizos are strangers everywhere and it is something we learn to live with.

Exact. Este foarte dificil, pentru că fiecare trăiește obișnuit cu ideea de a fi văzut într-un anumit mod, dar acest lucru nu se întâmplă întotdeauna oriunde te duci. Dimpotrivă, deseori ajungi să fii privit ca “responsabil” pentru un trecut care este mult mai mare decât tine și, din care, într-un fel, tu provii.

În cele din urmă, noi metișii suntem străini peste tot și este ceva cu care învățăm să trăim.

AF: Vorbind despre trecutul tău afro-spaniol, cum se încadrează multiplele tale identități într-o țară ca Spania? Și care a fost reacția Spaniei? Ar putea fi subiectul unui studiu antropologic?

EG: It is not easy to be different in a country like Spain, and it is not easy not to feel recognized within your own country.

I will say that Spain itself has passed through different eras with respect to her African descended population. At first, when I was little, it felt isolating and curious, and people would do things like congratulate me on speaking “Spanish so well.” Around 2000, being of African descent was irremediably associated with immigration and shrouded by negative implications that affect women in particular. Today I want to believe that we are in a different phase, with greater empowerment, visibility, and recognition of African descended populations, although there is still a lot of ignorance.

It should certainly be the subject of anthropological analysis as it is quite a pertinent subject.

Nu este ușor să fii diferit într-o țară precum Spania și nu este ușor să nu te simți recunoscut în propria țară.

Spania însăși a trecut prin epoci diferite în ceea ce privește populația sa descendentă africană. La început, în copilărie, m-am simțit izolată și diferită, mai ales când oamenii mă felicitau că vorbesc “spaniola atat de bine”. În jurul anului 2000, descendența africana era asociată iremediabil cu imigrația si cu implicații negative, mai ales pentru femei. În prezent vreau să cred că suntem într-o etapă diferită, cu o mai mare putere, vizibilitate și recunoaștere a populațiilor descendente africane, deși există încă multă ignoranță.

Ar trebui, cu siguranță, să fie tema unei analize antropologice, deoarece este un subiect destul de pertinent.

AF: În ce proiecte te implici acum? Ce planuri ai pentru viitor?

EG: Right now I am going back home. I am focusing on the processes of African descended community empowerment that are happening, especially in Madrid. It has been nice to come back here and find so many active movements with which I share a common experience and desire for change. It is very interesting what is happening, very enriching.

I would like to focus more on the integration of migrant populations in Spain. At the moment I would prefer not to work outside it for a while, because I love Madrid and I have missed it very much, but you never know. Life always surprises us.

Acum mă întorc acasă. Mă concentrez pe procesele de împuternicire a comunității descendente care se desfășoară mai ales în Madrid. Mi-a plăcut să mă întorc aici și să găsesc atât de multe mișcări de activism, cu care împărtășesc o experiență comună și dorință de schimbare. Este foarte interesant și informativ.

Aș dori să mă concentrez mai mult pe integrarea populațiilor migrante în Spania. În acest moment aș prefera să nu lucrez în afara orașului pentru un timp, pentru că îmi place Madridul și mi-a lipsit foarte mult, dar niciodată nu se știe ce urmează, viața întotdeauna ne surprinde.

Începe discuția

Autori, vă rugăm Deconectează-te »

Indicații

  • Toate comentariile sunt verificate de un moderator. Nu trimite comentariul de mai multe ori sau va fi perceput ca fiind spam.
  • Te rugăm să-i tratezi pe ceilalți cu respect. Comentariile care conțin mesaje de ură, sunt obscene sau reprezintă atacuri personale nu vor fi aprobate.