Foto de Tina Hartung de pe Unsplash, folosită cu o licență Unsplash.

Acest articol scris de Alina Mikhalkina a fost publicat inițial pe NewsMaker la sfârșitul anului 2023. Articolul a fost editat pentru claritate și este republicat pe Global Voices cu permisiunea celor de la Newsmaker.

„Cum să fugi din Ucraina în Republica Moldova” a fost una dintre cele mai căutate fraze pe Google în ultimii doi ani. Nu doar femeile, copiii și bătrânii fug de războiul din Ucraina, dar și bărbații cu vârstă de înrolare care nu pot sau nu vor să lupte. Aceștia aleg adesea să facă acest lucru ilegal. Cu toate acestea, în viitorul apropiat, este posibil ca drepturile lor să fie restrânse și să fie obligați să se întoarcă în Ucraina

Pentru o sumă frumușică de bani și în mod absolut legal

Maxim (nume schimbat), un marinar de 26 de ani, și-a cumpărat ieșirea din Ucraina, ca mulți alți bărbați ucrainieni cu vârstă de înrolare.

Războiul l-a prins în Odesa, unde a stat până în aprilie 2023. În ultimele luni, a ieșit extrem de rar din casă de frica oficialilor de la Centrul Teritorial de Recrutare.

Prin decretul președintelui Zelensky care a urmat imediat după invazia Rusiei, bărbaților cu vârsta de înrolare (între 18 și 60 de ani) li s-a interzis să părăsească țara. Cu toate acestea, decretul nu interzice explicit călătoritul. „Decizia se bazează pe regulamente care implică riscuri de corupție”, a declarat Artem Sytnik, directorul adjunct al Agenției Naționale pentru Prevenirea Corupției.

Există câteva excepții de la aceste legi: bărbații cu vârstă de înrolare pot părăsi țara dacă, de exemplu, însoțesc soții, copii sau părinți cu dizabilități, dacă au în creștere trei sau mai mulți copii sau dacă sunt marinari cu contracte pe nave maritime. Cu toate acestea, Maxim susține că până și celor care se încadrează în aceste categorii le este greu să obțină permisiunea de a pleca.

Aceste legi duc și la multe aranjamente ilegale. Serviciile ucrainiene de informații descoperă zilnic organizatorii unor astfel de ilegalități. De exemplu, un rezident din Odesa, care aranja căsătorii de formă cu femei cu dizabilități pentru 4.500 de dolari (aproximativ 20.737 lei).

Oamenii încearcă să părăsească Ucraina prin diverse metode, inclusiv unele extreme. De exemplu, unii înoată până pe partea cealaltă a Nistrului sau traversează păduri, fugind de mistreți. Mulți dintre ei apelează la serviciile unor intermediari pentru a trece granița ucraineană, inclusiv în Republica Moldova.

De la începutul războiului, circa 15.000 de ucrainieni au trecut ilegal granița Republicii Moldova, potrivit lui Ruslan Gălușcă, șeful Poliției de Frontieră din Republica Moldova. Acesta a declarat că „media trecerilor ilegale variază de la 5 la 25 pe zi”.

Maxim a apelat la intermediari pentru ajutor „pentru o sumă frumușică de bani” și „în mod absolut legal”, spune el. Acum locuiește în Chișinău și lucrează ca marinar.

„Aceștia merg mai departe”

Indiferent de felul în care ucrainienii trec granița în Republica Moldova, următorul pas este legalizarea șederii lor în țară, de obicei prin cererea de azil. Potrivit articolului 9 din Legea Azilului, cei care cer azil „nu sunt supuși consecințelor intrării sau șederii ilegale pe teritoriul Republicii Moldova”.

Autoritățile moldovene nu pot nici să-i extrădeze în altă țară, cu excepția cazurilor în care reprezintă o amenințare la adresa țării. În consecință, după izbucnirea războiului din Ucraina, sistemul moldovenesc de acordare de azil a suferit un colaps. Până pe 24 februarie 2022, au fost depuse aproximativ 100 de cereri de azil pe an. În 2022, 11.218  cetățeni ucrainieni au depus cereri, dintre care 811 copii, 1424 de femei și 8983 de bărbați.

În același an, Inspectoratul General a emis 6682 de decizii de stopare a procedurilor de azil pentru cetățenii ucrainieni, fie că au cerut ei acest lucru, fie că deja părăsiseră țara. Din ianuarie până în octombrie 2023, numărul deciziilor a scăzut la 5738.

O sursă a celor de la NewsMaker a explicat că de obicei ucrainienii merg „mai departe” și opresc procedurile de azil, destinația lor finală fiind țările din UE. Dar unii dintre ei aleg să rămână în Republica Moldova și cer documente de protecție temporară (un statut creat special pentru ucrainieni care le garantează anual drept de ședere, de muncă și asistență socială și medicală).

O sursă NewsMaker care lucrează cu refugiații spune că majoritatea bărbaților din Ucraina preferă să nu discute deschis despre felul în care au plecat din țară: „Jurnaliștii vin adesea în diverse comunități și întreabă dacă există bărbați care au trecut granița ilegal și doresc să vorbească sub anonimat. În cele mai multe dintre cazuri, aceștia au parte de un refuz extrem de agresiv.”

Un alt informator NewsMaker din sectorul umanitar explică că bărbații ucrainieni se tem că după adoptarea unei noi legi a mobilizării în Ucraina și-ar putea pierde protecția temporară din Republica Moldova și ar putea fi extrădați în Ucraina. „Programatorii și marinarii optează să rămână în Moldova din motive evidente: este aproape de casă, iar rudele îi pot vizita”, spune sursa.

Potrivit acesteia, acești bărbați reprezintă partea invizibilă a comunității ucrainene din Republica Moldova; ei rămân izolați de comunitatea lor și nu se prea integrează. „Toți au o valiză gata făcută în caz că trebuie să plece rapid din Moldova”, adaugă interlocutorul.

„Nicio intenție de a împinge bărbații ucrainieni la război”

Există două probleme interconectate: intrarea ilegală a ucrainienilor eligibili pentru serviciul militar și problema mobilizării. Aici abordarea bazată pe drepturile omului cu privire la libertățile fundamentale intră în conflict cu nevoile armatei, care a suferit pierderi în ultimii doi ani.

Potrivit revistei Politico, Kievul și Bruxellesul sunt în discuții cu privire la repatrierea refugiaților ucrainieni până în 2025, dată care coincide cu expirarea „Directivei de Protecție a Refugiaților din Ucraina”.

În decembrie 2023, Lauri Läänemets, Ministrul Afacerilor Interne din Estonia, a declarat că, la nevoie, autoritățile din țara sa sunt pregătite să ajute Ucraina la mobilizarea cetățenilor săi. Cu toate acestea, el a clarificat că „statul estonian nu intenționează să înroleze pentru război bărbații ucraineni care locuiesc aici”.

Rămâne neclar dacă Republica Moldova va intra în acest scenariu, cu toate că deja extrădează ucrainieni care trec ilegal granița. Una dintre condițiile extrădării este ca oamenii să fie reținuți la 48 de ore din momentul trecerii graniței de stat. Este foarte important de menționat că niciunul dintre cei extrădați nu a cerut vreo formă de protecție. Dacă ar fi făcut-o, chiar și doar într-o discuție cu ofițerii de la graniță, extrădarea ar fi fost imposibilă.

Vladimir Fesenko, un politolog ucrainean, a spus pentru Newsmaker că în Ucraina se ia în considerare o nouă lege a mobilizării. Principalul obiectiv este acela de a face procedura mai clară pentru că vechile reguli au eșuat.

Potrivit acestuia, restrângerea drepturilor și libertăților este o măsură necesară în vreme de război: „Nu există războaie ideale; războiul este un proces dramatic, tragic și murdar în sensul literal al cuvântului. Reprezintă un chin fizic și mental pentru oameni. Cu toate acestea, vreau să amintesc tuturor că este un război pentru supraviețuirea poporului și a statului.”

„Republica Moldova nu poate extrăda solicitanții de azil”

Oleg Paliy, directorul Centrului de Drept al Avocaților din Republica Moldova (CDA), a explicat că țara sa trebuie să se supună unor obligații internaționale de a nu extrăda nicio persoană care a cerut azil: „Potrivit Convenției de la Geneva asupra Refugiaților din 1951, un refugiat nu poate fi extrădat într-o țară unde viața sau libertatea sa pot fi în pericol.”

Acesta a mai menționat că numărul bărbaților ucrainieni din Republica Moldova nu a crescut după ce parlamentul ucrainean a luat în considerare schimbarea legii mobilizării: „Dacă ne uităm la raportările săptămânale ale Inspectoratului General pentru Migrație, sunt de zece ori mai puține astfel de cereri decât în 2022.” Pentru moment, refugiații ucrainieni sunt în siguranță în Republica Moldova.