Afișul filmului „Beyish enenin tamanynda” (Raiul este sub picioarele mamei). Captură de ecran din videoul Эрлан Андашев – Апа (“OST БЕЙИШ-ЭНЕНИН ТАМАНЫНДА”) de pe canalul de YouTube al lui Erlan Andashev. Utilizare corectă.

Pe 1 martie, un nou film kârgâz numit „Beyish enenin tamanynda” (Raiul este sub picioarele mamei) a avut premiera la cinematografele din Kârgâzstan. Acesta spune povestea lui Adil în vârstă de 35 de ani, a cărui dezvoltare intelectuală s-a oprit la nivelul unui copil de 8 ani, și a mamei sale de 75 de ani pe nume Raykhan. Spectatorii sunt invitați să urmărească călătoria lor, în timp ce Adil o trage pe mama sa pe o căruță pentru a o duce din Kârgâzstan în Arabia Saudită pentru hajj, un pelerinaj religios, la Mecca.

Iată trailerul filmului pe YouTube.

Adil este crescut de mama sa, care încearcă să-l protejeze de batjocură spunându-i că este printre oamenii preferați ai lui Dumnezeu și că va merge în rai. După ce află de la unul dintre prietenii săi că mamele care își duc fiii la Mecca pentru hajj pot ajunge în rai, Adil hotărăște să facă acest lucru pentru a se asigura că mama sa poate ajunge și ea în rai pentru a i se alătura acolo.

Călătoria lor lungă și periculoasă îi face să traverseze mai multe țări și să înfrunte numeroasele provocări ale călătoriei pe jos cu ajutorul străinilor cu inimă bună. Filmul este plin de momente plăcute în care străini îi ajută pe Adil și pe mama sa în mod altruist. Potrivit regizorului filmului Ruslan Akun, principalul obiectiv al acestuia este acela de a încuraja oamenii să aibă milă unii de alții și să facă fapte bune.

Iată un video pe YouTube, unde regizorul și actorii principali dau interviuri.

Pentru a recrea ruta de pelerinaj pe care se merge pe jos, filmul a fost filmat în șapte țări: Kârgâzstan, Uzbekistan, Kazahstan, Azerbaijan, Turcia, Siria și Arabia Saudită, devenind astfel cel mai mare proiect cinematografic din istoria Kârgâzstanului din punct de vedere al producției. Potrivit actorului principal și scenaristului Emil Esenaliev, contribuția președintelui Kârgâzstanului Sadyr Japarov a fost substanțială în depășirea obstacolelor administrative și logistice legate de filmatul în atât de multe locații.

Sprijinul lui Japarov pentru film nu este o coincidență și se încadrează în politica sa mai largă de promovare a valorilor tradiționale. În 2022, de exemplu, acesta a semnat decretul „Asupra Tradiției Naționale” și a cerut părților implicate să deruleze programe de informare în rândul populației pentru diseminarea tradițiilor kârgâze, inclusiv tradiția respectării și îngrijirii părinților în vârstă, care este promovată în film.

Liderii islamici din Kârgâzstan au susținut și ei filmul venind la premiera sa și cântând laude pentru el după aceea. Acesta poate fi interpretat ca o promovare a islamului, deoarece se concentrează asupra unuia dintre stâlpii acestei religii numit hajj, și poartă numele vorbelor profetului Muhammad, care a spus că paradisul se află sub picioarele mamelor. Filmul reflectă fără niciun dubiu rolul tot mai important pe care îl joacă islamul în societatea kârgâză de când țara a devenit independentă în 1991, după dezintegrarea Uniunii Sovietice. De exemplu, numărul de moschei din țară a crescut foarte mult, de la 39 în 1991 la 2669 în 2020.

Cu planuri de a traduce filmul în alte cinci limbi pentru a-l proiecta în cinematografele din cel puțin încă trei țări, acesta reprezintă de departe cea mai mare realizare a industriei filmului kârgâz din istoria modernă a țării. Cu toate acestea, este departe de succesele fără precedent atinse de această industrie între anii '60 și '70, datorită cărora acesta a fost numită pe drept „minunea kârgâză”.

Iată un video pe YouTube despre succesul industriei filmului kârgâz între anii '60 și '70.

În această privință, cel mai noul film al lui Ruslan Akun merge pe urmele marilor filme kârgâze din secolul trecut care erau populare în afara Kârgâzstanului, încasând sute de milioane de dolari la casele de bilete și primind chiar o nominalizare la Oscar.