Jurnalistul Fisnik Xhelili intervievează expertul pe probleme de securitate Bojana Zorić. Fotografie de pe Portalb.mk, utilizată cu permisiune.

Acest interviu realizat de către Fisnik Xhelili a fost inițial publicat de Portalb.mk și Meta.mk ca parte a Centrului Anti-dezinformare din Balcanii de Vest. O versiune editată este republicată aici în cadrul unui acord de distribuire a conținutului încheiat între Global Voices și Metamorphosis Foundation. 

Balcanii de Vest traversează acum probleme de securitate legate de dezinformare, care au ca scop destabilizarea regiunii și împiedicarea realizării obiectivelor sale strategice. Portalb.mk i-a luat un interviu expertului pe probleme de securitate Bojana Zorić, care subliniază faptul că provocările ce țin de securitate în domeniul cibernetic afectează deopotrivă UE și Balcanii de Vest, iar acesta este motivul pentru care cele două părți lucrează împreună. Conform acesteia, educația mediatică este esențială în abordarea problemei interferenței străine.

Portalb: Balcanii de Vest, ca regiune geopolitică, sunt vizați de către Rusia și de către alți actori maligni care încearcă destabilizarea zonei, prin campanii de dezinformare anti-UE. Ce face UE pentru a contracara acest lucru?

Bojana Zorić (BZ): Cyber security challenges as well as foreign information manipulation and interference are as threatening to the Western Balkans as much as they are to the EU. We have seen attempts of Russian meddling into European elections through targeted disinformation campaigns, attempts to depress the turnout in referendum for a name change in North Macedonia that eventually led the country towards NATO membership in 2020 and the case in Montenegro, when Russian officials were involved in a coup attempt, aimed at preventing the country to join NATO in 2017.

The EU is therefore trying to work with the Western Balkans counterparts in different and various formats. The EEAS Strategic Communication Division and its Task Forces, for instance, have the mandate to ensure EU foreign policy is implemented, including in the Western Balkans so they work on raising awareness, developing and implementing targeted approaches to engage with the audience. What is important in my view when discussing disinformation is addressing the structural problems, such as media literacy, because Western Balkans have some of the lowest media literacy rates in Europe. Media literacy is crucial in addressing the problem of foreign interference. The more digitally and critically literate citizens are, higher the chances are that they will be able to assess the information they encounter online, identify credible sources and make informed decision.

Bojana Zorić (BZ): Provocările de securitate cibernetică, precum și manipularea informațiilor și interferența venite din afară, amenință Balcanii de Vest în aceeași măsură în care amenință UE. Am văzut încercări de imixtiune rusească în alegerile europene prin campanii de dezinformare țintite, încercări de a influența rezultatul din referendumul pentru schimbarea numelui din Macedonia de Nord care a condus țara în cele din urmă către integrarea în NATO în 2020, și prin cazul din Muntenegru, în care oficiali ruși au fost implicați într-o încercare de lovitură de stat, menită să împiedice țara să adere la NATO în 2017.

UE încearcă așadar să lucreze cu partenerii din Balcanii de Vest în forme diverse și variate. Diviziunea pentru Comunicare Strategică și Grupurile de Lucru din cadrul Serviciului European de Acțiune Externă, de exemplu, au mandatul de a asigura implementarea politicii externe a UE, inclusiv în Balcanii de Vest, așa că lucrează asupra conștientizării, dezvoltării și implementării de abordări țintite pentru implicarea publicului. Ceea ce este important, din punctul meu de vedere, când vorbim despre dezinformare, este să abordăm problemele structurale, precum educația mediatică, pentru că Balcanii de Vest au una dintre cele mai scăzute rate de educație mediatică din Europa. Educația mediatică este esențială în abordarea problemei interferenței din afară. Cu cât cetățenii sunt mai educați din punct de vedere digital și critic, cu atât mai mari sunt șansele ca aceștia să poată evalua informațiile pe care le găsesc în mediul online, să identifice surse credibile și să ia decizii în cunoștință de cauză.

Portalb: Ce inițiative sau domenii de cercetare specifice sunt prioritizate în abordarea amenințărilor actuale și în ce fel pot acestea contribui la modelarea politicilor de securitate ale UE?

BZ: Now more than ever, emerging threats and security challenges are becoming increasingly transnational, and they surpass the traditional international security domain. Today we see many security challenges that were not considered as such decades ago — global warming, overpopulation, pollution, food scarcity, attacks to critical infrastructure and energy supplies. On the other spectrum, we also have security challenges that fall into the traditional security domain, such as wars, spread of weapons of mass destruction and cyberattacks. With the effects of globalization, it has become harder to isolate one security threat or one specific case, without addressing the range of other threats at the same time. The cyber domain has been under limelight in the previous years, as with the advancement of technology, we are seeing more threats in the cyber space. Due to an increasingly interconnected world and the complex nature of security threats, I would not prioritize one domain over the other. Cyber, environmental, economic, military domain — all these areas require attention. In that sense, research and innovation are crucial points of this endeavor as we want to ensure that we are resilient enough and ready to respond once a specific threat occurs.

BZ: Acum mai mult ca oricând, amenințările și problemele de securitate devin transnaționale într-un grad din ce în ce mai ridicat și depășesc domeniul tradițional de securitate internațională. Astăzi vedem multe provocări de securitate care nu erau considerate provocări acum câteva decenii — încălzirea globală, suprapopularea, poluarea, penuria alimentară, atacurile la infrastructură și la aprovizionarea energetică critică. Pe de altă parte, avem de asemenea provocări de securitate care se înscriu în domeniul de securitate tradițional, precum războaiele, răspândirea armelor de distrugere în masă și atacurile cibernetice. Odată cu efectele globalizării, a devenit mai greu să izolăm o amenințare de securitate sau un caz specific, fără să abordăm gama celorlalte amenințări în același timp. Domeniul cibernetic s-a aflat în centrul atenției în anii precedenți, deoarece pe măsura avansului tehnologic vedem mai multe amenințări în spațiul cibernetic. Din cauza interconectării crescute a lumii și din cauza naturii complexe a amenințărilor de securitate, nu aș prioritiza un domeniu anume față de celelalte. Domeniile cibernetic, ecologic, economic, militar — toate solicită atenția. În acest sens, cercetarea și inovarea sunt puncte cruciale ale acestui efort, dacă vrem să ne asigurăm că suntem suficient de rezistenți și pregătiți să răspundem atunci când are loc o amenințare specifică.

Portalb: În ce fel UE promovează colaborarea în domeniul securității în rândul statelor membre, dar și în Balcanii de Vest?

BZ: The main framework for working with the Western Balkan potential candidates and candidates to join the EU is through the Common Foreign and Security Policy (CFSP) and Common Security and Defiance Policy (CSDP). The CFSP is part of the accession criteria and Western Balkan countries are formally invited to align with the EU’s CFSP. The extent to which countries are accomplishing it is clearly laid out in annual European Commission’s progress reports on individual countries. Full alignment with the CFSP is indication of serious commitment and willingness to the EU integration.

As per CSDP, the EU is engaged in the region through the military operation EUFOR Althea in Bosnia and Herzegovina but also through the EU Rule of Law Mission in Kosovo (EULEX), which remains the only EU civilian mission with executive powers. For strengthening security architecture in the Western Balkans, a series of actors, including the UN, the EU, NATO, should work closely together and agree on the main priorities.

BZ: Principalul cadru în care se lucrează cu potențialii candidați din Balcanii de Vest și candidații pentru integrarea în UE este dat de Politica Comună Externă și de Securitate (CFSP) și de Politica Comună de Securitate și de Rezistență (CSDP). CFSP face parte din criteriile pentru admitere, iar țările din Balcanii de Vest sunt invitate în mod formal să se alinieze acestei politici UE. Gradul în care țările îndeplinesc acest lucru este prezentat în mod clar în rapoartele de progres ale fiecărei țări publicate de către Comisia Europeană. Alinierea completă la cerințele CFSP este un indicator de angajament serios și de dorință de integrare în UE.

În ceea ce privește CSDP, UE este anagajată în regiune prin operațiunea militară EUFOR Althea în Bosnia și Herțegovina, dar și prin Misiunea UE asupra Statului de Drept în Kosovo (EULEX), care rămâne singura misiune civilă UE cu puteri executive. Pentru a consolida arhitectura de securitate din Balcanii de Vest, o serie de actori, printre care ONU, UE și NATO, ar trebui să colaboreze foarte strâns și să se pună de acord asupra principalelor priorități.

Portalb: Tehnologia este o forță călăuzitoare în modelarea dinamicilor de securite. În ce fel abordează UE intersecția dintre tehnologie și securitate?

BZ: Technology has become an integral part of security, also because as technology advances societies become more susceptible to attacks. This is precisely why we are starting to discuss and address increasingly the security challenges in the cyber domain. The EU is also trying to see the ways of how we regulate the spread of artificial intelligence, but also use it to our benefit. The EU has its Policy on Cyber Defеnce that rests on four pillars: 1) act together for a stronger EU cyber defense; 2) Secure the defense ecosystem; 3) invest in cyber defense capabilities; and 4) partner to address common challenges. The fourth point is particularly important in relation to the EU-Western Balkans work in this domain.

Together with the EU Member states, the EU has also developed a joint ‘cyber diplomacy toolbox’ to protect itself against cyber threats coming from the outside. There are many more projects and initiatives implemented within the EU. This is also the approach that the EU would like to implement with its partners. One example is the Franco-Slovenian initiative of establishing the Western Balkans Cyber Capacity Center (WB3C) in Montenegro to strengthen regional collaboration vis-à-vis cyber threats. These initiatives are more than welcome as they bring the EU and Western Balkans together, tackling the same challenges and subsequently aligning the approaches.

BZ: Tehnologia a devenit o parte integrantă a securității, asta și pentru faptul că pe măsură ce tehnologia avansează societățile devin mai susceptibile la atacuri. Tocmai de aceea începem să discutăm și să abordăm din ce în ce mai mult provocările de securitate din domeniul cibernetic. UE încearcă de asemenea să vadă modurile în care reglementăm răspândirea inteligenței artificiale, dar o și folosim în beneficiul nostru. UE are propria sa Politică de Apărare Cibernetică, susținută de patru coloane: 1) acțiunea conjugată pentru o apărare cibernetică mai puternică a UE; 2) securizarea ecosistemului de apărare; 3) investiția în capabilități de apărare cibernetică; 4) parteneriatul în abordarea provocărilor comune. Cel de-al patrulea punct este deosebit de important în ceea ce privește colaborarea UE-Balcanii de Vest din acest domeniu.

Împreună cu statele membre, UE a dezvoltat de asemenea un „chit de diplomație cibernetică” comun pentru a se proteja împotriva amenințărilor cibernetice venite din afară. Există mult mai multe proiecte și inițiative implementate în cadrul UE. Aceasta este și abordarea pe care UE ar dori să o implementeze cu partenerii săi. Un exemplu în acest sens este inițiativa franco-slovenă de a fonda Centrul de Expertiză Cibernetică din Balcanii de Vest (WB3C) în Muntenegru pentru a consolida colaborarea regională în fața amenințărilor cibernetice. Aceste inițiative sunt mai mult decât binevenite, întrucât aduc împreună UE și Balcanii de Vest, abordând aceleași provocări și ca atare aliniind abordările.

Portalb: În opinia dumneavoastră, care ar fi soluția pentru a-i proteja pe tinerii din Balcanii de Vest de narativele anti-UE și anti-NATO și pentru a crește conștientizarea acestora, dar și o implicare mai mare din partea lor în acest domeniu?

Bojana Zorić: Youth represents a critical voice in addressing security challenges nowadays. The UN Resolution 2250 on youth, peace, and security was the first resolution of this kind, linking the young people as agents of change in the promotion of peace and stability. This is what should be followed through at any level, from local, national, regional to European. One way of addressing the lack of youth participation in decision-making, in peace processes and in conflict resolution at large is to provide youth with available tools in terms of employment opportunities and education as well as an opportunity to ‘have a say’ in the plethora of challenges that affect them as much as they affect all of us together. We need to bring the youth to the heart of political discussions on security challenges, because young people are tomorrow’s leaders so we should not leave them out of the equation.

Bojana Zorić: Tinerii reprezintă o voce critică în abordarea provocărilor de securitate în zilele noastre. Rezoluția ONU 2250 asupra tinerilor, a păcii și a securității a fost prima rezoluție de acest fel, aducându-i împreună pe tineri ca agenți de schimbare în promovarea păcii și a stabilității. Este ceea ce ar trebui urmărit la orice nivel, de la cel local, național, regional, până la cel european. Un mod de a aborda lipsa participării tinerilor în luarea deciziilor, în procesele de pace și în rezolvarea conflictelor în general este să li se dea tinerilor instrumentele disponibile în materie de oportunități de angajare și educație, precum și o oportunitate să aibă „un cuvânt de spus” în multitudinea de provocări care îi afectează și care ne afeactează pe noi toți deopotrivă. Trebuie să-i aducem pe tineri în inima discuțiilor politice despre provocările de securitate, pentru că tinerii sunt liderii de mâine, așa că nu trebuie să îi lăsăm în afara acestei ecuații.

Portalb: În încheiere, care este mesajul dumneavoastră pentru tinerii din Balcanii de Vest?

Bojana Zorić: Do not give up and always know what your rights are and know what you can do. You are an incredible asset to every society and the more persistent you are in getting your voice across to decision makers, the more opportunities you will have.

Bojana Zorić: Nu renunțați și cunoașteți-vă întotdeauna drepturile și ceea ce puteți face. Sunteți o resursă incredibilă pentru orice societate, iar cu cât sunteți mai persistenți în a vă face vocea auzită de către decidenții politici, cu atât mai multe oportunități veți avea.