Vezi toate limbile prezente aici? Noi traducem toate știrile Global Voices astfel încât toata lumea să aibă acces la tot ce se petrece in lumea întreagă.

Care este viitorul “legii anti-propagandă” din Republica Moldova?

Un bărbat din Găgăuzia, o regiune autonomă a Moldovei, privește la televizor comunicatul lui Vladimir Putin către Adunarea Federală a Rusiei, 15 ianuarie 2020. Fotografie de: Olga Chayuk. Folosită cu permisiune.

Acest articol a fost posibil prin parteneriatul cu Transitions, o organizație editorială și de formare media cu sediul în Praga.

Acum doi ani, pe 12 ianuarie 2018, “legea anti-propagandă” din Republica Moldova a intrat în vigoare. Legea, care restricționează difuzarea de canale de știri rusești în țară, a fost inițiativa Partidului Democrat din Moldova (PDM), partidul aflat atunci la guvernare care se prezenta drept principala forță politică pro-europeană din Moldova. Legea a fost controversată din prima zi; deși a trecut în parlament în 2017, președintele Igor Dodon a refuzat de două ori să o semneze. Din această cauză, Dodon a fost suspendat temporar din sarcinile sale de către Curtea Constituțională, permițându-i președintelui parlamentului de la acea dată, Adrian Candu, să semneze legea.

Lucrurile s-au schimbat însă în 2019. În iunie, PDM a fost răsturnat de la putere de o coaliție neobișnuită între Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM) și ACUM, o alianță a partidelor reformatoare pro-europene. Acea coaliție a picat în noiembrie, lăsând locul unui PSRM pro-rus.

PSRM și Dodon, liderul neoficial al partidului, au făcut din nou apel pentru revocarea legii, pe care partidul o descrie ca “discriminatoare față de cetățenii Moldovei” în lista sa de priorități pentru 2020. Convingerile lor nu sunt împărtășite de partidul din opoziție; PDM, despre care se credea că împarte influența cu PSRM, în ciuda înclinărilor geopolitice opuse ale acestora, de asemenea nu sunt foarte entuziasmați de abrogarea acestei legi. Dar chiar și cu această influență reînnoită, experții cred că socialiștii din Moldova tot nu vor reuși să anuleze “legea împotriva propagandei”.

Lucru important, textul legii nu menționează de fapt deloc Rusia. În schimb, afirmă că pentru a proteja sfera audio-vizuală și a face posibilă siguranța informațiilor, singurele programe televizate factuale, analitice, militare sau politice care pot fi difuzate în Moldova sunt acelea produse în Uniunea Europeană, Canada, Statele Unite și toate celelate state care au ratificat Convenția Europeană de Televiziune Transfrontalieră. Este bine cunoscut faptul că Rusia nu a ratificat încă această convenție.

După intrarea în vigoare a legii, singurii „tipi” operatori de cablu care au refuzat să se supună noilor norme au fost aceia din Găgăuzia (o regiune autonomă din sudul Moldovei care este văzută în general ca fiind pro-rusă.) Ei au susținut că doar operează cu licențe emise în Comrat, capitala regiunii.

Parlamentarii socialiști citează deseori exemple ca acestea ca dovadă că legea nu are efect. Adrian Lebedinschi, președinte al Comisiei parlamentare pentru mass-media, a declarat la postul de televiziune Publika TV (deținut de fostul președinte PDM și mogul de presă Vlad Plahotniuc) că PSRM este decis să abroge “legea anti-propagandă”. “Să lăsăm oamenilor libertatea de gândire. Sunt suficient de deștepți ca să înțeleagă când o informație este obiectivă sau nu”, a declarat Lebedinschi pe 5 decembrie. În timpul unei întâlniri a Comisiei pe 18 decembrie, Lebedinschi a declarat că o mică parte a populației moldovenești încă poate primi televiziune străină prin satelit fără nicio restricție, deseori folosind decodoare-pirat. Într-adevăr, este destul de ușor de găsit reclame online, care oferă să instaleze antene de satelit ce fac posibil accesul moldovenilor la canale populare de televiziune din Rusia.

Prim-ministrul Republicii Moldova, Ion Chicu, care a fost ales în luna noiembrie anul trecut de parlamentarii ambelor partide PSRM și DPM, a exprimat îngrijorări asemănătoare. “Consider că presa ar trebui să fie liberă și consumatorii ar trebui să aibă acces la toate informațiile cu excepția acelora care distorsionează adevărul, propagă extremismul sau instigă la ură. Orice mjloc mass-media care este conform Codului de Etică are dreptul să acceseze piața media moldovenească”, a declarat Chicu la o conferință de presă pe 9 decembrie. Mai mult, în timpul unui interviu pentru NTV Moldova, purtătorul de cuvânt al parlamentului și conducătorul PSRM Zinaida Greceanîi a declarat că o decizie de a restaura drepturile de difuzare pentru canalele de televiziune rusești trebuie să fie luată printr-o majoritate parlamentară. “Nimeni n-ar trebui să dicteze la ce programe trebuie să se uite oamenii. Dar din nefericire, guvernul anterior a ținut pârgiile televiziunii într-o singură mână”, a remarcat Greceanîi.

Oricum, situația nu este deloc clară dacă PSRM va putea să găsească un consens în parlament să anuleze proiectul de lege. PSRM are 36 de deputați în parlamentul de 101 membri al Republicii Moldova; PDM are 29. Blocul ACUM-DA are 25 de deputați. În urma prăbușirii coaliției lor anul trecut cu ultimul partid menționat, susținerea pentru acțiunea PSRM ar putea să vină în mod plauzibil doar de la PDM. Dar liderii PDM nu sunt de acord. “[Legea anti-propagandă] a fost o inițiativă a Partidului Democrat și nu văd niciun motiv pentru care ar trebui să ne schimbăm acum abordarea asupra acestei chestiuni”, a declarat președintele partidului Pavel Filip la PublikaTV pe data de 6 decembrie. 

Fostul deputat PDM Corneliu Mihalache, care este acum un memebru al Consiliului Coordonator al Audiovizualului, a remarcat de asemenea în timpul unei discuții la PublikaTV că șansele legii de a fi abrogate sunt minime, întrucât a face acest lucru depinde de Partidul Democrat, care este cel care a introdus-o. Mihalache însuși a votat pentru lege și consideră că legea trebuie să rămână deoarece propaganda rusă este “foarte agresivă” și deși este direcționată la o audiență din casele oamenilor, “ne agită societatea de asemenea”. Andrey Andrievsky, jurnalist din Chișinău și redactor șef la Ava.md, a replicat că PDM a devenit mult mai puțin transparent în ultimele luni, ceea ce înseamă că este greu de prezis cum vor aborda ei chestiunea. El consideră că există o șansă de 1/2 ca legea să fie abrogată, având în vedere că câțiva deputați din PDM și cei șapte care reprezină partidul Șor ar putea să aibă un vot pozitiv.

“În contextul politic de astăzi, mă îndoiesc că socialiștii vor putea schimba legea”, a declarat pentru Global Voices Petru Macovei, directorul executiv al Asociației Presei Independente (API). “Într-o anumită măsură, este o chestiune de mândrie pentru PDM, care s-a lăudat cu introducerea acestei legi. Pentru PDM, orice vot de a anula legea ar demonstra incompetența lor politică”, a spus Macovei.

Observatorii au susținut de asemenea pe larg ineficiența presupusă a legii. Macovei consideră că eșecul presupus al legii n-ar fi datorat ineficienței sale de bază, ci faptului că nu a fost aplicată consistent în țară și faptului că canalele de televiziune pro-ruse au învățat cum să ocolească restricțiile. “Acestea pur și simplu încorporează știri de propagandă rusă în propriile lor comunicate de presă moldovene sub titlul de ‘știri străine'”, a explicat Macovei. Directorul API a subliniat de asemenea că filmele populare și programele de divertisment joacă un rol în răspândirea propagandei. “În acest caz, statul n-a mers până la capăt. Propaganda rusă folosește un mare număr de resurse pentru a-și mări influența în țara noastră. [Rețeaua online de știri și stația de radio] Sputnik Moldova este un prim exemplu al acestui lucru”, a spus Macovei.

Președintele Consiliului Audiovizualului Dragoș Vicol a declarat pentru Global Voices că legea anti-propagandă trebuie păstrată în vigoare. “Dacă dispozițiile legii se schimbă, atunci desigur ne vom conforma. Dar în opinia mea este esențial ca legea să fie păstrată, pe baza faptului că nu primim cu drag propaganda străină, mai ales transmisii de o natură politică sau militară. Cred că această lege și-a dovedit eficiența și ar trebui menținută”, a accentuat Vicol. Valery Demidetsky, reprezentantul rețelei de știri TASS din Republica Moldova, susține anularea legii anti-propagandă. În decembrie, el a declarat pentru portalul moldovenesc de știri eNews că legea este în întregime ineficientă, având în vedere că “în era internetului, a promulga astfel de legi n-are niciun sens”.

În ciuda restricțiilor, transmisiunile de știri rusești încă par foarte populare în Moldova.

Conform unui sondaj făcut de TV MR MLD, reprezentantul AGB Nielsen în Moldova, cel mai popular canal în țară în perioada 16-22 decembrie a fost RTR Moldova, care redifuzează programe de la canalul rusesc RTR. Canalul public de televiziune Moldova 1 ajunge pe locul 2 în clasament, urmat de PRIMA TV, un canal care era deținut recent de către președintele PDM și mogulul de presă Vlad Plahotniuc, care mai înainte redifuza programe de la Pervîi Kanal din Moscova (după ce PDM a promulgat legea anti-propagandă, Duma de Stat din Rusia a solicitat Pervîi Kanal să rupă contractul cu PRIMA). Pe locul patru ajunge NTV Moldova care aparține politicianului PSRM Corneliu Furculiță, care deține de asemenea canalul TV Exclusiv și este cunoscut ca un apropiat al lui Dodon. NTV Moldova de asemenea redifuzează programe de la canalul rusesc cu același nume. Al cincilea în clasament este canalul recent creat Primul din Moldova (Primul canal în Moldova), care redifuzează programe de la Pervîi Kanal din Rusia.

Există de asemena dovezi că influența marilor proprietăți media rusești crește în Republica Moldova. Deși președintele Dodon nu deține oficial un canal de televiziune, sunt semne că influența PSRM în peisajul media este în creștere. În decembrie, guvernul Chicu l-a numit recent pe Stanislav Vîjga, director la Accent TV, ca reprezentantul țării la organizația de difuzare Mir, o rețea care operează în mai multe state foste sovietice.

În aceiași lună, website-ul openmedia.io a publicat un articol care indica faptul că Igor Chaika, fiul Procurorului General din Rusia, a dobândit recent 51% din acțiunile companiei Media Invest Service. Această companie deține Primul în Moldova și Accent TV; cea din urmă arată un record puternic de acoperire pre-electorală în favoarea PSRM. Restul de 49% din acțiuni aparțin lui Vadim Ciubara, un om de afaceri moldovean care a fost descris de website-ul de jurnaliști de investigație RISE Moldova ca “consilier din umbră” al președintelui Dodon.

Aceste acțiuni contează. Conform Barometrului Opiniei Publice din Moldova pentru perioada decembrie 2019, 49.3% dintre moldoveni citează televiziunea ca sursa lor cea mai importantă de informații, iar 33.8% menționează internetul.

Dar ce atrage mai exact telespectatorii moldoveni către canalele de televiziune rusești?

Global Voices a vorbit cu mai mulți rezidenți din capitala Chișinău ca să afle răspunsul. Scriitorul Anatol Labunschi, în vârstă de 73 de ani, ne spune că el privește canalele de limbă rusă pur și simplu pentru că vorbește limba. “Internetul are un instrument de traducere, care îmi permite să înțeleg articolele în limbile străine. Dar nu pot să fac asta cu televizorul și radioul. Oricum, nu privesc doar la canale de limbă rusă din Moscova; în ziua de azi Ucraina este mai deloc în favoarea Kremlinului, dar încă are multe programe în limba rusă… Pot să compar opiniile și să-mi trag propriile concluzii, nu doar să cred ce mi se dă de la un cap vorbitor la televizor”, a explicat Labunschi.

Ruslan, un cercetător în religie de 44 de ani care a refuzat să-și ofere numele de familie, spune că privește zilnic canale de televizor rusești. “Sunt chiar mai accesibile. Există canale TV care oferă informații în timp real. Privesc canale care ne sunt disponibile în Chișinău, dar este destul de greu aici. Acestea sunt sub presiune”, a remarcat el. Antonina, un fermier care vizitează capitala moldovenească, consideră că cetățenii ar trebui să aibă cât mai mult acces la informațiile libere. “Un om ar trebui să aleagă singur. Dar din nefericire, politicienii noștri se gândesc doar la interesele lor și ne leagă și pe noi de ele. Aceștia nu sunt politicieni, ci dictatori. Nu lasă societatea să se dezvolte liber. De asta interzic lucruri. Dar oamenii încă privesc [aceste canale]”, a admis Antonina.

Ar putea să se dovedească greu să se știe vreodată dacă interdicția n-a făcut cumva media rusească mai atractivă ca “fructul oprit”, dar într-o țară cu încredere puțină în conducătorii săi, interdicțiile de către acești conducători ar putea avea un efect foarte nedorit. Lucru important, sondajele arată o mare legătură între încrederea în Igor Dodon și susținerea pentru PSRM, și intenția respondenților de a privi canale de televiziune din Rusia.

Petru Macovei consideră că mass-media din Moldova n-a avut parte de o situație așa dură în ultimii 30 de ani și se plânge că autoritățile n-au făcut nimic ca să susțină dezvoltarea economică a mass-mediei. Cea mai mare problemă, subliniază el, este determinarea diferiților conducători de partide să subordoneze resurse media influente ca să avanseze propriile lor agende politice. Pare puțin probabil, încheie el, ca solicitările de a opri sau abroga “legea anti-propagandă” din Moldova să fie ceva cu mult diferit.

Începe discuția

Autori, vă rugăm Deconectează-te »

Indicații

  • Toate comentariile sunt verificate de un moderator. Nu trimite comentariul de mai multe ori sau va fi perceput ca fiind spam.
  • Te rugăm să-i tratezi pe ceilalți cu respect. Comentariile care conțin mesaje de ură, sunt obscene sau reprezintă atacuri personale nu vor fi aprobate.