Un lanț uman în Dhaka pentru a protesta împotriva torturii față de femeile lucrătoare casnice din Bangladesh venite în Arabia Saudită. Fotografie făcută de Ekramul Haque. Folosită cu permisiune.
Aceste femei aveau speranțe mari pentru o viață mai bună și o șansă de a-și ridica familiile deasupra nivelului sărăciei. Multe au călătorit spre Arabia Saudită ca lucrătoare casnice, plătind bani la intermediari pentru a-și realiza visurile. Dar visurile lor au fost năruite pe măsură ce au întâlnit diferite forme de abuz domestic, inclusiv hărțuire sexuală. Neputând continua, multe dintre aceste muncitoare casnice au fugit de la angajatorii lor și au fost forțate să se întoarcă acasă. Până acum în acest an, 900 de lucrătoare casnice s-au întors din Arabia Saudită înainte de finalizarea contractului. Și numărul de lucrătoare casnice care s-au întors mai devreme în ultimii patru ani este de peste 6000.
Nu este vorba doar de cazurile de abuz fizic, mental sau sexual. Mai mult de 100 de lucrătoare din Bangladesh au murit în Orientul Mijlociu în timpul primelor nouă luni din 2019, inclusiv 36 care s-au sinucis.
În ultimii ani, o grămadă de videoclipuri online au ieșit la suprafață, conținând istorisiri despre abuzuri suferite de aceste lucrătoare casnice.
Recent, un videoclip a devenit viral cu o muncitoare din Bangladesh în Arabia Saudită, care cerea cu disperare ajutor ca să fie luată acasă când se ascundea de violatorii ei în interiorul unei toalete.
Videoclipul a fost eliminat.
Sumi Akter, în vârstă de 25 de ani, a declarat că a fost supusă unor abuzuri fizice și sexuale de către angajatorii săi, care i-au turnat ulei fierbinte pe brațe. Fusese ținută captivă timp de 15 zile, timp în care abia a avut mâncare.
După ce s-a întors în Bangladesh, o altă femeie emigrantă a descris cum a fost tratată ca o sclavă:
[…] After arriving in Saudi Arabia, I was first sold to a landlord. I escaped from that house after a lot of domestic abuse. Then they caught me and resold me to a company at 6 lakh Bangladeshi Taka (USD 7,000). I know that there are a few hundred more girls like me out there who are forced to prostitution. I managed to call home to my husband once and told him everything. Then he contacted the Bangladesh Embassy in Saudi Arabia and finally, I was rescued.
[…] După ce am ajuns în Arabia Saudită, am fost mai întâi vândută unui proprietar. Am scăpat din acea casă după numeroase abuzuri domestice. Apoi m-au prins și m-au revândut unei companii pe 600.000 de Taka (bani din Bangladesh echivalenți cu 7000 de dolari americani). Știu că mai sunt câteva sute de femei ca mine acolo, care sunt forțate să se prostitueze. Am reușit să-l sun acasă pe soțul meu odată și i-am spus totul. Atunci el a contactat ambasada din Bangladesh în Arabia Saudită și în final am fost salvată.
BRAC este cunoscută ca cea mai mare organizație non-guvernamentală pentru dezvoltare din lume, care lucrează și cu muncitorii emigranți în Bangladesh. Ea a publicat un scurt film despre muncitoarele emigrante din Bangladesh venite în Arabia Saudită, care povestesc despre abuzul de care multe dintre ele au parte:
Singurul remediu pentru aceste abuzuri este să se adreseze poliției, ceea ce este o provocare datorită barierelor lingvistice. În plus, conform ambasadorului din Bangladesh în Arabia Saudită, multe victime devin așa de traumatizate încât vor să se întoarcă acasă repede și multe nu mai așteaptă procesul. Așa că de cele mai multe ori, nu se pornește niciun proces împotriva celui care comite abuzul. Conform ambasadorului din Bangladesh, guvernul saudit a fost informat cu privire la aceste cazuri.
Preluarea de lucrătoare casnice în Arabia Saudită
Din anii 70′, un mare număr de lucrători emigranți bărbați din Bangladesh au călătorit către Arabia Saudită în căutare de lucru. Cu toate acestea, în ciuda faptului că istoria femeilor care se alătură forței de muncă emigrante din Bangladesh este de natură recentă, numărul lor este important. Din anul 2015, sunt mai mult de 200.000 de muncitoare plecate din Bangladesh în Arabia Saudită.
Cazuri de abuzuri fizice asupra membrilor dintr-o populație de aproximativ 9 milioane de muncitori emigranți în Arabia Saudită au atras atenția publică de-a lungul anilor. Mai demult, Indonezia și Filipine erau principalele surse de lucrătoare casnice femei în Arabia Saudită. Dar în 2015, citând cazuri de abuz și tortură, Indonezia a interzis trimiterea de muncitoare în Arabia Saudită. Sri Lanka și Filipine încetaseră trimiterea de muncitoare deja mai demult. Piața muncii din Arabia Saudită fusese închisă în Bangladesh din 2008; oricum, în 2015 , Arabia Saudită s-a oferit să angajeze muncitori din Bangladesh cu un raport bărbați-femei de 2/1. Guvernul din Bangladesh a acceptat propunerea și un salariu de bază oficial de 800 de Riali pe lună (213 Dolari) pentru muncitoare a fost stabilit – cu mult mai puțin decât primeau cele din Indonezia sau din Filipine.
Un raport într-o gazetă saudită a declarat că lucrătoarele domestice din Bangladesh erau cele mai căutate în Arabia Saudită deoarece angajarea lor era cea mai ieftină.
Bangladesh nu va impune un embargo asupra trimiterii de muncitoare către Arabia Saudită
Au existat foarte multe dezbateri în țară după creșterea numărului de muncitoare care se întoarceau în Bangladesh. Editorialistul Syed Ishtiaq Reza condamnă trimiterea de femei în Arabia Saudită în numele creșterii economiei:
The country's economy is indeed enriched by exporting manpower abroad. The economy of Bangladesh depends heavily on these foreign currency earnings. But the question is, should we continue to turn a blind eye to these abuses for the sake of the adverse impact on our economy it can bring? My question to the nation – What are the legal rights of these abused female workers? What platform they can lean on to defend themselves and their rights and finally get justice?
Economia țării este într-adevăr îmbogățită de exportarea forței de muncă în străinătate. Economia Bangladesh-ului depinde masiv de aceste încasări de valută. Dar întrebarea este, ar trebui noi să continuăm să închidem ochii la aceste abuzuri, având în vedere impactul nefavorabil asupra economiei? Întrebarea mea către națiune – Care sunt drepturile legale ale acestor femei abuzate? Pe ce suport se pot sprijini ca să se apere pe ele și pe drepturile lor și să li se facă dreptate în final?
Muntaha Jahan a postat pe Twitter:
সৌদি আরব থেকে গত ৩১ অক্টোবর দুপুরে গৃহকর্মী পারভিন আক্তারের লাশ দেশে আসে। তাঁর মৃত্যুসনদে লেখা ছিল ‘আত্মহত্যা।যদিও এটি মানতে পারছেন না পরিবারের সদস্যরা। তাঁদের দাবি,আরবে যাওয়ার পর থেকে তিনি অসংখ্যবার ফোনে নির্যাতনের অভিযোগ করেছিলেন।
সৌদিতে কোনো নারী যেন কাজে না যায়?? pic.twitter.com/U98B3logXr
— মুনতাহা জাহান (@montahajahan) November 3, 2019
Pe 21 octombrie, corpul neînsuflețit al unei lucrătoare domestice, pe nume Parvin Akter, a fost adus cu avionul înapoi în Bangladesh din Arabia Saudită. Certificatul decesului menționa “suicid”. Dar membrii familiei ei nu sunt de acord. Ei spun că de multe ori ea se plângea de abuzuri la locul de muncă.
Îmi doresc ca nicio muncitoare să nu se mai ducă vreodată în Arabia Saudită. ??
Dl. M R Karim Reza a întrebat guvernul de ce nu face mai mult ca să schimbe situația:
বর্বর সৌদি রাজ্যে নারী গৃহকর্মী প্রেরণ বন্ধ করার জন্য প্রয়োজনীয় ব্যবস্থা নিচ্ছে না কেন সরকার?
— Dr. M R Karim Reza (@Rezaderma) October 28, 2019
De ce guvernul nu face pași pentru a înceta trimiterea de lucrătoare femei către barbara Arabie?
Conform lui Selim Reza, secretar al Ministerului Protecției Sociale al Expatriaților, guvernul din Bangladesh a creat adăposturi pentru femei în Arabia Saudită pentru femeile abuzate și a urmat pași pentru a trece pe lista neagră și a da în judecată „angajatorii răi”.
În mijlocul tuturor acestor lucruri, Bangladeshul în continuare nu este gata să oprească exportul forței de lucru către Arabia Saudită, a declarat Ministrul de Externe. Ziaristul Ishrat Jahan Urmi a scris pe Facebook:
## [..] Today, the Foreign Minister mentioned that thousands of workers are going to Saudi Arabia. He asked – “How many have complained that we should stop the market? What is the percentage?”
## The dead bodies that have returned had death certificates mentioning the cause of death as “suicide” or “heart attack”. The investigation stops there. The Saudi nationals are above law.
## A Saudi landlord has to pay expenses and fees of 170,000 BDT (USD 2,000) to get a Bangladeshi maid. They deem that they have bought a slave and can do anything with her.
## Many sexually abused workers return home only to find that her family doesn't want her back (stigma against raped women). This year the BRAC safe home program helped around 1300 female returnees.
## Above all we have our privileged society. [..] They think that these poor women are greedy and they go abroad for anything. These people are plenty in this society.
Against all these odds, we want that the export of female workers to Saudi Arabia be stopped. I don't know whether this cry would be heard by many. But what more can we do?
## [..] Astăzi, Ministrul de Externe a menționat că mii de muncitori se duc în Arabia Saudită. El a întrebat – “Câți oameni s-au plâns că trebuie să oprim fluxul de muncitori? Care este procentul?”.
## Trupurile decedate care au fost înapoiate aveau certificate de deces care menționau că cauza morții a fost “suicidul” sau “atacul de cord”. Investigația se oprea acolo. Cetățenii saudiți sunt deasupra legii.
## Un proprietar saudit trebuie să plătească cheltuieli și taxe de 170.000 de Taka (bani în Bangladesh echivalenți cu 2000 de dolari americani) ca să obțină o muncitoare din Bangladesh. Ei consideră că au cumpărat o sclavă și că pot face orice cu ea.
##Multe muncitoare abuzate sexual se întorc acasă doar ca să descopere că familia nu le mai vrea înapoi (stigma față de femeile violate). În acest an, programul de locuințe al BRAC a ajutat în jur de 1300 de femei întoarse acasă.
## În primul rând, noi avem societatea noastră privilegiată. Ei cred că aceste femei sărace sunt lacome și merg în străinătate pentru orice. Sunt mulți astfel de oameni în societatea noastră
În ciuda tuturor obstacolelor, vrem ca exportul de muncitoare femei în Arabia Saudită să fie oprit. Nu știu dacă această chemare va fi auzită de mulți. Dar ce altceva putem face?
