Vezi toate limbile prezente aici? Noi traducem toate știrile Global Voices astfel încât toata lumea să aibă acces la tot ce se petrece in lumea întreagă.

“Limbile nu mor, ci sunt ucise”: ce se ascunde în spatele dispariției limbilor originare din Mexic

Captură de ecran după videoul ce conține discursul lui Yásnaya Elena Aguilar Gil.

Pentru a comemora Anul Internațional al Limbilor Indigene, instituții guvernamentale, academice sau aparținând societății civile și-au unit forțele pentru a realiza numeroase activități. Una dintre acestea a avut loc în Camera deputaților din Mexic pe data de 26 februarie 2019. Aici, Yásnaya Elena Aguilar Gil a ținut un discurs în limba mixe, în Palatul Legislativ din San Lázaro. Ea a făcut istorie povestind în această limbă și în acest loc despre cum viața și moartea limbilor, îndeosebi acelea ale comunităților indigene din Mexic, au de a face cu formarea statului mexican. Textul, al cărui original în mixe poate fi găsit aici, include reflecții asupra dispariției limbilor indigene și asupra strânsei legături cu pierderea teritoriului.

Mexic. Apa și cuvântul. Mexic și numeroasele sale nume ascunse. Nëwemp: “pe locul cu apă”, în mixe. Giajmïï: “pe apă”, în chinanteco. Nangi ndá: “țara din mijlocul apei”, în mazateco. Kuríhi: “în apă”, în chichimeco. Nu koyo: “popor umed”, în mixteco. Mexic a fost numele dat acestui oraș și apoi acestui stat, statulului mexican, Mexic.

Ce se ascunde dincolo de apele lui Nëwemp?

Intenționez să prezint câteva idei și să răspund la o întrebare: de ce mor limbile noastre? La ora actuală se vorbesc aproximativ șase mii de limbi în lume. Catalogul limbilor în pericol de la Universitatea din Hawaii raportează că în medie, la fiecare trei luni moare o limbă din lume. UNESCO raportează de asemenea că, peste o sută de ani, vor fi murit aproximativ jumătate din limbile lumii care sunt vorbite la ora actuală.

Niciodată de-a lungul istoriei nu s-a mai întâmplat așa ceva, niciodată nu au murit atât de multe limbi. De ce tocmai acum mor limbile? Acum aproximativ trei sute de ani, lumea a început să se divizeze și să stabilească frontiere. Lumea a rămas divizată. Fără documente deja nu se putea călători înspre alte locuri. Lumea a rămas divizată în aproape 200 de state și țări, fiecare cu un guvern, cu un steag căruia i se aduc onoruri, cu un mod de a gândi privilegiat și cu o cultură care este permisă; iar pentru a construi această omogenizare internă, o singură limbă a primit valoarea de a fi limbă de stat.

Limbile diferite de limba de stat și a guvernului au fost discriminate și combătute.

Acum două sute de ani a fost instituit statul care acum se cheamă Mexic. Trei sute de ani după cucerirea spaniolă, în 1820, 65% din populație vorbea o limbă indigenă. Spaniola era o limbă minoritară când a fost creat statul mexican. Astăzi, vorbitori de limbi indigene am rămas 6,5%. Spaniola este acum limba devenită dominantă. Acum 200 de ani, limbile majoritare erau limbile noastre: náhuatl, maya, mayo, tepehua, tepehuano, mixe și toate limbile indigene.

În 200 de ani, limbile noastre au fost marginalizate.

Cum au reușit acest lucru? Oare pur și simplu dintr-o dată am decis să ne abandonăm limbile? Nu este așa. A fost un proces stimulat de politicile guvernului. Limbile noastre au rămas fără valoare în favoarea unei limbi unice, spaniola. Cu scopul de a face să dispară limbile noastre, strămoșii noștri au fost bătuți, pedepsiți și discriminați pentru că le vorbeau.

“Limba ta nu valorează nimic”, li s-a spus în mod repetat, “Pentru a fi cetățean mexican trebuie să vorbești limba națională, spaniola. Încetează să mai folosești limba ta”, li s-a tot spus. Eforturile realizate de stat au fost tenace. A fost instituită o introducere forțată a limbii spaniole, cu scopul de a eradica limbile noastre, îndeosebi în sistemul școlar.

Statul mexican ne-a răpit limbile, apa numelui său ne șterge și ne reduce la tăcere. Chiar dacă de curând legile au fost schimbate, limbile noastre continuă să fie discriminate în sistemul educativ, judiciar și sanitar.

Limbile noastre nu mor singure, limbile noastre sunt ucise.

Limbile noastre sunt ucise și atunci când nu sunt respectate teritoriile noastre, când sunt vândute și concesionate pământurile noastre. Când consultările asupra adeziunii noastre la realizarea de proiecte pe pământurile noastre nu sunt duse până la capăt în mod corespunzător.

Limbile noastre sunt ucise atunci când sunt asasinați cei care apără pământurile noastre, așa cum s-a întâmplat mereu. Cum să consolidăm limbile noastre atunci când sunt uciși cei care le vorbesc, atunci când sunt reduși la tăcere sau făcuți să dispară? Cum să înflorească vorba noastră într-un teritoriu de care suntem deposedați?

Exact acest lucru se întâmplă în comunitatea mea, Ayutla Mixe, în Oaxaca. Nu avem apă. Acum aproape doi ani, grupuri înarmate ne-au deposedat de izvorul de apă din care obișnuiam să luăm apă din vremuri străvechi și până astăzi nu s-a făcut dreptate, chiar dacă am denunțat aceste fapte și ne-am susținut cauza.

Cu arme și cu gloanțe am fost deposedați de izvorul nostru, cu arme l-au luat și au sistat alimentarea noastră cu apă. Cu toate că legile spun că apa este un drept uman, apa deja nu mai ajunge de doi ani în casele noastre, iar asta afectează, mai presus de orice, vârstnici și copii.

Cele care hrănesc existența limbilor noastre sunt pământul, apa și arborii. Sub atacul constant asupra teritoriului nostru, cum poate să renască limba noastră?

Limbile noastre nu mor, ele sunt ucise. Statul mexican le-a șters. Gândirea unică, cultura unică, statul unic, cu apa numelui său, le șterge.

Discursul poate fi văzut, în limba mixe, în videoul de mai jos:

Începe discuția

Autori, vă rugăm Deconectează-te »

Indicații

  • Toate comentariile sunt verificate de un moderator. Nu trimite comentariul de mai multe ori sau va fi perceput ca fiind spam.
  • Te rugăm să-i tratezi pe ceilalți cu respect. Comentariile care conțin mesaje de ură, sunt obscene sau reprezintă atacuri personale nu vor fi aprobate.