Imagine reprezentativă selectată prin Canva Pro.

Această postare a fost publicată cu sprijinul Caribbean Climate Justice Journalism Fellowship, o societate mixtă între Climate Tracker și Open Society Foundations.

Există o relație reală între schimbările climatice și alăptare. Pentru a o înțelege, este important să recunoaștem potențialul neutralității carbonului în ceea ce privește alăptarea, și luarea în considerare a femeilor și nou-născuților drept categorii vulnerabile în cadrul societăților. Acest considerent ar trebui să includă directive și o legislație care să protejeze aceste categorii de impactul schimbărilor climatice, precum și luarea măsurilor necesare spre a le ajuta să se adapteze climei în continuă schimbare odată cu crearea relațiilor și luarea angajamentului în ceea ce privește hrănirea copiilor.

Medic specialist în sănătate publică din Florida, Catherine Parker Toms. Fotografie realizată de Climate Tracker, folosită cu permisiune.

Într-un interviu pentru podcastul Caribbean Climate Calabash, medicul specialist în sănătate publică, Catherine Parker Toms, care conduce programul Green Cars for Kids fondat în sudul Floridei a afirmat: „Copiii sunt cei mai predispuși riscului [88%] când vine vorba de vulnerabilitatea în fața impactului climei, iar asta se întâmplă la nivel global.” Acest risc include posibila expunere la foamete, secetă, tornade, și uragane. Această povară amplificată a impactului climei este de asemenea purtată și de femeile însărcinate, „mai ales când vine vorba de canicula extremă”, care desigur, este resimțită în mod acut în Micile state insulare în curs de dezvoltare (SIDS) ca și Caraibe, o regiune aflată în apropierea ecuatorului.

Un studiu realizat în anul 2020 de către medicul specialist în sănătatea femeii și susținător al climei Bruce Bekkar, împreună cu colegii lui au arătat existența unei legături între expunerea la caniculă și poluare a femeilor însărcinate și nașterea prematură, greutatea mică la naștere, și bebelușii morți la naștere. Rezultatele studiului au adus în discuție nevoia recunoașterii mamelor și nou-născuților drept categorie vulnerabilă, ca și bolnavii, persoanele în vârstă, și persoanele cu handicap, din cauza faptului că sunt susceptibili la mult mai multe lucruri față de o persoană obișnuită.

„[Noi] știm faptul că femeile însărcinate sunt predispuse riscului, iar unul dintre lucrurile care le face atât pe ele, cât și pe alte persoane vulnerabile în fața caniculei este deshidratarea,” a declarat Parker Toms. Hidratarea este la fel de importantă pentru mamă cât este și pentru bebelușul ei, adică „vă puteți menține bebelușul hidratat [prin producerea de lapte] atunci când aveți comunicarea aceea constantă și acea nevoie de a alăpta la sân. Vă veți aminti mult mai des să oferiți cantitățile de lichid potrivite bebelușului vostru prin laptele matern. Așadar, acest lucru este o parte foarte importantă în clădirea rezistenței în fața schimbărilor climatice atât individual, cât și protejându-vă bebelușul.”

Aceasta a continuat prin a explica faptul că relația pe care o are industria formulelor hranei pentru bebeluși legată de schimbările climatice în ceea ce privește emisiile de carbon este una de consum foarte mare de energie, producând deșeuri care sunt dăunătoare mediului înconjurător, fără să mai fie amintită și defrișarea masivă care se realizează pentru a facilita obținerea pajiștilor pentru bovine și emisiile de gaze produse de respectivele bovine. În comparație, alăptarea nu necesită niciun fel de producție artificială pentru a hrăni bebelușii, studiul denumind beneficiile sănătoase ale hrănirii naturale atât pentru mamă, cât și pentru bebeluș: „calea perfectă a naturii de a-și asigura perpetuarea vieții și apărarea sugarului.”

Printre beneficiile sale, reportajul a evidențiat alăptatul ca folosind „aproape nu la fel de multă apă” precum formulele hranei pentru bebeluși, și „nu la fel de multă risipă, nu doar de hârtie, metale, și plastic, dar și risipă de lapte.” Mai mult, pe parcursul alăptării, femeile nu au menstruație, eliminând astfel nevoia de produse igienice precum tampoanele sau absorbantele, care nu sunt ecologice.

Specialistă în alăptare din Jamaica, Simeca Alexander-Williamson. Fotografie realizată de Climate Tracker, folosită cu permisiune.

În aceeași discuție din cadrul podcastului, specialista în alăptare din Jamaica, Simeca Alexander-Williamson, a dat dreptate ideii că proaspetele mămici și bebelușii lor sunt vulnerabili, și a făcut referire la faptul că hrănirea la sân este mult mai neutră în ceea ce privește carbonul față de alte metode de a asigura hrana. Totuși, aceasta a oferit și o perspectivă mai largă. „Cred că există atât de multe alte industrii care au decis să profite de mame,” a mărturisit aceasta, referindu-se la industria scutecelor. Producția de scutece contribuie la acumularea de deșeuri plastice, care la rândul lor degajă nivele mai mari de poluare și emisii de carbon în atmosferă.

„Cu toate acestea, sunt mult mai multe lucruri în joc față de ceea ce contribuie diverse industrii,” a menționat Alexander-Williamson. „Și colac peste pupăză, guvernul joacă un rol esențial în ceea ce privește lucruri precum concediul de maternitate și politicile pentru a sprijini mamele care alăptează. Da, în mod direct, alăptarea contribuie la reducerea amprentei carbonice, dar atunci când trebuie să revenim la muncă și [trebuie să] ne gândim la pomparea și depozitarea laptelui matern, sunt mai multe lucruri în joc.” Multe mame folosesc pungi din plastic pentru a depozita laptele matern pompat, chiar dacă multe au trecut în prezent la folosirea recipientelor reutilizabile. Oricum, aceasta a evidențiat, „tot e nevoie să continuăm să folosim resurse care sunt mari consumatoare de carbon pentru a ne asigura că ne hrănim bebelușii.”

Pe atât de mult pe cât „noi putem susține alăptatul,” a spus Alexander-Williamson, „trebuie să nu uităm că trebuie să ne îndeplinim obligațiile legate de politici pentru a facilita acest lucru, deoarece totul se adună, iar o singură persoană nu poate face diferența. Trebuie să fie un efort colectiv unde guvernul, organizațiile pentru protecția climei, și comunitatea proaspetelor mămici lucrează împreună pentru a asigura sustenabilitatea, și dreptatea socială sau climatică pentru o astfel de comunitate vulnerabilă.

Observând modul în care companiile care creează formule pentru hrana bebelușilor „ieftinesc produsele în plină forță” în timpul perioadelor cheie precum sezonul uraganelor, specialista în alăptare a explicat „Acestea tind să vândă orice au în termen de expirare pentru că vor ca noi să credem că avem nevoie de formulele lor în exces astfel încât, în cazul unui posibil dezastru, să avem provizii pentru bebelușii noștrii.”

Dimpotrivă, „organizațiile precum La Leche League vă vor spune că aveți laptele la îndemână, în mod natural [pentru hrănirea la sân]. Nu trebuie să faceți nimic. Așadar, orice s-ar întâmpla, odată ce bebelușul este împreună cu voi, aceea este cea mai bună sursă. Este treaba noastră să nu subminăm abilitatea mamei de a crede că poate. Totul chiar începe de aici. Da, există motive medicale pentru care o mamă nu ar putea alăpta, dar dacă o sprijinim și o facem să creadă din prima zi că poate, acest lucru va face diferența. Împuternicirea nu vine doar din încurajările că ea poate, dar de asemenea din crearea unui mediu care să ajute acea abilitate,” a adăugat Alexander-Williamson.

Acest apel la acțiune a dus la o altă discuție despre politicile active din Jamaica și Statele Unite ale Americii, care sunt orientate spre alăptare și schimbările climatice. Chiar dacă Jamaica a luat măsuri pentru a facilita mai mult timp de relaționare pentru mame, tați, și copii prin concediul de maternitate plătit și prin introducerea noilor politici ale concediului de paternitate, nimic nu sprijină în prezent mamele și nou-născuții în ceea ce privește confruntarea climatului drastic schimbător, unde ar trebui să intervină sprijinul.

„[Asta] este ceva ce oricare dintre noi poate face în diverse moduri,” a spus Parker Toms, referindu-se mai exact la legislația din SUA precum Legea protejării mamelor și copiilor împotriva schimbărilor climatice, un subgrup al Legii pentru maternitate a comunității de culoare, care a fost creată drept răspuns la faptul că Statele Unite au cea mai mare rată a mortalității materne dintre toate țările cu venituri ridicate. Statisticile arată tendințe de înrăutățire a situației, rata mortalității materne fiind cu 89% mai mare în 2021 față de rata din 2018.

Potrivit lui Parker Toms, prevederile acestor legi „chiar pot face acele conexiuni între vulnerabilitatea sugarilor, a femeilor însărcinate, și climă,” oferind un model pentru crearea unei legislații similare drept răspuns și în Jamaica și alte țări din Caraibe. Primul pas, touși, este conștientizarea faptului că, precum oricare altă categorie vulnerabilă, mamele și nou-născuții merită dreptate în ceea ce privește clima.