Imagine de Mika Baumeister. Folosită gratuit pe baza Licenței Unsplashed.

Acest articol a fost publicat prima oară pe Chaikhana Media. Aici s-a republicat o versiune editată pe baza unui contract de parteneriat în materie de conținut.

Una din șapte femei din Georgia s-a confruntat la un moment dat în viața ei cu violența în familie, conform unui unui raport ONU Femei din 2018. Deși activiștii spun că țara face progrese în ceea ce privește combaterea acestei probleme, reforma este dificilă din cauza unei combinații fatale de tabuuri culturale și resurse limitate. Problema violenței domestice a fost readusă în discuție de curând, ca urmare a faptului că o femeie a fost ucisă într-un mod înfiorător de soțul ei în noiembrie 2022.

Combaterea violenței domestice s-a dovedit dificilă, printre altele, din cauză că poliția georgiană consideră în mod tradițional că aceasta reprezintă o problemă de familie, nu o chestiune juridică. Baia Pataraia, o avocată specializată în drepturile omului care a contribuit la reforma legislativă prin care s-a incriminat violența domestică în Georgia, spune că, în primii doi ani, nici poliția, nici instanțele nu s-au arătat interesate de anchetarea sau de urmărirea penală a acestor cazuri.

Situația s-a schimbat în 2014, când s-a observat o creștere semnificativă a numărului de femei ucise de persoanele care le abuzau. Crimele au zguduit sistemul. „A fost ca un val nou de feminism”, spune Pataraia, directoarea Sapari, o organizație de femei.

„După aceea am reușit să adoptăm diverse regulamente și legi care erau necesare pentru asigurarea eficienței anchetelor și acum avem o legislație destul de bine dezvoltată.”

În calitate de directoare a unui adăpost din Tbilisi pentru femei abuzate și copiii acestora, Gvantsa Bakradze a fost martoră la impactul eforturilor crescânde de combatere a violenței domestice în Georgia. Gvantsa conduce Centrul de Îngrijire pentru Mame și Copii Sf. Varvara, unul dintre adăposturile private pentru femei din Georgia. „Chiar și în ceea ce privește legislația, s-au schimbat multe lucruri”, spune aceasta, adăugând că este optimistă cu privire la viitor datorită îmbunătățirilor care au evidențiat importanța combaterii violenței în familie – se observă o schimbare și în ceea ce privește opinia femeilor care vin la adăpost despre ele însele și situația în care se află.”

„Văd că femeile sunt foarte puternice. Vin și dau piept cu multe probleme și, în general, reușesc să le facă față și să își refacă viețile. Nu cred că acest proces se va mai inversa”, a spus Bakradze. La adăpost, care este condus de organizația caritabilă catolică Caritas, domnește o senzație de liniște: prin camera de zi sunt împrăștiate animale de pluș, în aer plutește mirosul mâncării gătite în bucătărie și femeile stau la taclale și au grijă împreună de bebelușii lor. Momentan se află în siguranță.” Accesul la adăposturi reprezintă un aspect important al combaterii violenței în familie: victimele violenței domestice depind adesea financiar de persoanele care le abuzează și nu dispun de mijloacele necesare pentru a își găsi o locuință nouă. Cu toate acestea, disponibilitatea adăposturilor variază de la o regiune a Georgiei la alta, deoarece fondurile nu sunt distribuite în mod egal.”

Statul georgian finanțează cinci adăposturi aflate în diverse colțuri ale țării. Conduce și cinci centre de criză în care femeile pot să locuiască până când își găsesc o altă locuință. În plus, statul pune la dispoziție un număr de urgență la care victimele violenței domestice pot suna pentru a obține informații și ajutor. Agenția de Îngrijire de Stat din Georgia gestionează toate aceste servicii, deși directoarea agenției, Meri Maghlaperidze, spune că există în continuare „lacune” în ceea ce privește asistența și programele disponibile. De exemplu, majoritatea femeilor preferă să vină la Tbilisi deoarece au șanse mai mari de a își găsi un loc de muncă în capitală și este esențial să aibă un venit pentru a nu mai depinde financiar de persoanele care le abuzează.

„Momentan statul le dă femeilor șansa să dobândească prin ucenicii abilități noi, cum ar fi gătitul și tunsul, care le-ar putea ajuta să practice o meserie nouă. Cu toate acestea, programele respective nu le oferă femeilor suficient ajutor. „Sunt mai interesate de locuri de muncă pe care le pot primi acum, nu de învățat, pentru că vor să aibă un venit propriu cât mai curând posibil”, spune Maghlaperidze.

Maghlaperidze crede totuși că unul dintre cele mai mari obstacole a fost depășit deja. „În 2006, când am adoptat prima oară legea privind violența domestică, oamenii au râs deoarece credeau că era vorba despre o problemă de familie.”

Oficial, statisticile arată că numărul persoanelor urmărite penal pentru violență în familie este în creștere. Guram Imnadze, directorul programului de democrație și justiție din cadrul Centrului de Justiție Socială, susține că abordarea statului este „fragmentată și ineficientă”. Conform spuselor lui, în 2020, din cele 1.287 de persoane condamnate pentru violență în familie, doar 379 au primit pedeapsa cu închisoarea. Anna Arganashvili, o avocată specializată în drepturile omului care lucrează pentru ONG-ul Partnership for Human Rights [Parteneriatul pentru Drepturile Omului], spune că există în continuare probleme semnificative în ceea ce privește implementarea legii, mai ales în ceea ce privește urmărirea penală a persoanelor acuzate de violență în familie. De exemplu, un caz recent de violență domestică cu o vizibilitate mare în care au fost implicați faimosul tenismen georgian Nikoloz Basilashvili și fosta lui soție, Neka Dorokashvili, s-a transformat într-o campanie de defăimare împotriva Nekăi Dorokashvili. Basilashvili a fost achitat de Judecătoria Tbilisi în octombrie după un proces care a durat doi ani. Arganashvili, care lucrează pentru organizația care a apărat-o pe Dorokashvili, a spus:

The entire society thinks that he couldn't be a perpetrator because he's famous. We're receiving a lot of threats because, the ex-wife for them is a woman who shouldn't have claimed anything because he is a world champion, and you must be quiet and allow him to make Georgia famous.

… On the paper we're progressing, but in reality, I don't see much progress.

Întreaga societate crede că nu poate să fie un abuzator pentru că este faimos. Primim multe amenințări deoarece, din punctul lor de vedere, fosta soție este o femeie care nu ar fi trebuit să îl acuze de nimic pentru că el este campion mondial și trebuie să taci din gură și să îl lași să facă Georgia faimoasă.

…Teoretic, facem progrese, dar în realitate nu văd cine știe ce progrese.

Arganashvili educă de câțiva ani persoanele tinere cu privire la violența în familie și drepturile lor deoarece „simpla existență a legilor nu reprezintă o soluție”. A reușit să producă o emisiune TV pentru copii care le oferă informații despre drepturile lor, astfel încât să înțeleagă legile. Este convinsă că lucrurile se vor schimba dacă fetele se simt în siguranță atunci când devin femei.

Baia Pataraia, avocată și activistă, spune că implementarea legislației reprezintă în continuare „o problemă”.

„Am făcut niște progrese, acum avem o legislație mai bună, deși implementarea ei reprezintă în continuare o problemă. Sistemul judiciar nu este sensibil la gen și nu se concentrează pe victime”, spune ea, adăugând că per total, societatea încă favorizează abuzatorii, nu victimele, și bărbații, nu femeile. „Mai ales dacă un bărbat este puternic și faimos, este greu ca o femeie să susțină ceea ce știe că este adevărat.”

În 2022, Parchetul georgian a raportat șaisprezece cazuri de femei omorâte în primele zece luni. Într-o declarație publicată pe 25 noiembrie, Ziua Internațională pentru Eliminarea Violenței împotriva Femeilor, Oficiul Apărătorului Public din Georgia a declarat că „indiferent de modificările legislative sau instituționale, violența împotriva femeilor și violența domestică reprezintă în continuare o problemă semnificativă în Georgia”. În aceeași zi, un număr mare de femei au ieșit în stradă pentru a protesta cu privire la violența împotriva femeilor.