Captură de ecran din Google Maps.

Ultima dată când Azerbaidjanul și Iranul au fost la cuțite și au avut schimb de replici ostile a fost în noiembrie 2022. La acea vreme, Serviciul de Securitate al Statului din Azerbaidjan (SSS) a deținut un grup de 19 bărbați despre care se spunea că ar fi fost antrenați cu scopul de a se ocupa de șantaje și alte acțiuni violente pe teritoriul Azerbaidjanului. Serviciul de Securitate al Statului afirma că grupul era controlat de Serviciile Speciale Iraniene și era înarmat. Autoritățile din Iran au acuzat apoi un azer de plănuirea atacului asupra Shah Cheragh Shrine, care a omorât 15 și rănit 40. De aceasta dată tensiunile mocnesc încă din ianuarie 2023, când un atacator a luat cu asalt ambasada Azerbaidjanului în Teheran, capitala Iranului. Atacatorul l-a omorât pe șeful securității și a rănit doi gardieni în ambasadă. Ministerul de Externe al Azerbaidjanului a evacuat angajații și familiile lor în urma atacului. De atunci tensiunile au continuat să crească. La ultima răbufnire, Azerbaidjanul a expatriat patru diplomați ai Iranului pe 6 aprilie după ce au fost declarați persona non grata [persoane nedorite].

Mai devreme pe 28 martie, parlamentarul azer Fazil Mustafa a fost împușcat în apropierea casei sale. Parlamentarul, care a supraviețuit atacului cu răni la umăr și coapsă, este cunoscut pentru criticismul în privința Iranului. Se pare că parlamentarul a denumit Iranul un „stat terorist”. La data de 27 martie Serviciul de Securitate al Statului din Azerbaidjan a declarat într-o transmisiune de televiziune publică faptul că se anticipa o asasinare a unei cunoscute figuri publice.

La două zile după atacul asupra lui Mustafa, acuzații reciproce au fost lansate când Ministrul de Externe al Azerbaidjanului, Jeyhun Bayramov, a zburat la Israel pentru inaugurarea Ambasadei Azerbaidjanului în Ierusalim. Iranul și Israelul au un conflict de lungă durată și de acolo mișcarea, anumiți parlamentari azeri au legat momentul atacului asupra ministrului de inaugurarea ambasadei, concluzionând că Teheranul este de vină. Secretarul de Presă al Ministerului de Afaceri Externe din Azerbaidjan a emis o declarație separată care spune că primele rezultate ale investigației indică implicarea Iranului în atac, conform reportajului TV Meydan.

Iranul a adus acuzații dure după inaugurarea ambasadei. Astfel, prima dată, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe al Iranului, Nasir Kanani, a spus că inaugurarea ambasadei și declarațiile făcute de Ministrul de Afaceri Externe israelian, Eli Cohen, conform cărora Israelul și Azerbaidjanul „trebuie să acționeze împreună împotriva Iranului”, sunt „o confirmare implicită a orientării anti-iraniene”, solicitând o explicație din partea Azerbaidjanului. La acel moment, Kioumars Heydari, comandant al forțelor terestre iraniene, a spus că Iranul nu va tolera „elemente sioniste” la granița sa. Heydari a continuat, acuzând Azerbaidjanul pentru desfășurarea de trupe siriene în cel de-al doilea război din Karabakh în 2020. Ministerul azer al Apărării a condamnat acuzațiile lui Heydari.

Pe 11 martie, în urma zborului aeronavelor militare iraniene de-a lungul frontierei de stat Azerbaidjan-Iran, Ministerul de Externe al Azerbaidjanului a emis o declarație comună cu Ministerul Apărării, condamnând Iranul pentru provocări, adăugând: „Zborul unei aeronave militare pentru mai mult de o jumătate de oră în apropierea teritoriilor eliberate din Azerbaidjan este o provocare și un comportament neprietenos față de Azerbaidjan”. Declarația a făcut referire și la exercițiile militare lansate de Iran pe 17 octombrie 2022, la granița sa cu Azerbaidjanul.

Pe 6 aprilie, șase bărbați au fost arestați pentru ceea ce statul azer a susținut că sunt legături cu serviciile secrete iraniene — acestea au fost cele mai recente din seria unui val de arestări de la sfârșitul lunii ianuarie, autoritățile etichetându-i pe acești indivizi ca „spioni iranieni”. Citând informații neoficiale, Meydan TV a informat pe 3 aprilie că aproximativ 400 de credincioși au fost reținuți în total în urma unui atac asupra Ambasadei Azerbaidjanului din Teheran din cauza presupuselor legături cu Iranul. Cei mai mulți au fost acuzați oficial de posesie de droguri.

Oamenii din Iran consideră Azerbaidjanul ca reprezentant al Israelului. Ambele țări împărtășesc o alianță militară, iar Azerbaidjanul a primit echipament militar și de supraveghere israelian.

Nu sunt vecini obișnuiți

Iranul și Azerbaidjanul sunt țări separate de o graniță de 700 de kilometri. Părți ale acestui teritoriu și drumurile de intrare au fost mult timp sub controlul Armeniei după primul război din Karabah, care s-a încheiat cu încetarea focului în 1994. În 2020, după cel de-al doilea război Nagorno-Karabah de 44 de zile dintre Armenia și Azerbaidjan, Azerbaidjanul a recâștigat controlul asupra unor porțiuni mari ale acestui teritoriu, inclusiv drumuri de intrare și terenuri la granița iraniană. Azerbaidjanul a fost de asemenea deranjat percepând faptul că Teheranul a sprijinit Armenia în timpul războiului din 2020.

În ciuda acestui fapt, relațiile au fost oarecum normale până când Azerbaidjanul a decis în septembrie 2021 să impună o taxă rutieră pentru camioanele iraniene care utilizează drumuri care se află acum sub controlul Azerbaidjanului. Când Armenia controla aceste drumuri, vehiculele puteau trece liber fără a fi nevoite să plătească taxe. Există, de asemenea, problema etnicilor azeri din nordul Iranului, care constituie cea mai mare minoritate non-persană din Iran.

În timpul războiului dintre Armenia și Azerbaidjan din 2020, etnicii azeri au organizat proteste în sprijinul războiului în mai multe orașe din Iran. Acesta din urmă și-a acuzat de mult timp vecinul „că a stârnit resentimente în rândul populației azere vorbitoare de limbă turcică din Iran”. Încă din vara anului 2022, ziarele pro-guvernamentale din Azerbaidjan au fost mai vocale cu privire la cererile de succesiune, iar Azerbaidjanul și-a intensificat sprijinul pentru o “mișcare de eliberare națională” în sudul Azerbaidjanului (sau nordul Iranului).

Cu toate acestea, există întrebări cu privire la faptul dacă Fazil Mustafa a fost într-adevăr împușcat de spioni pro-iranieni și dacă chiar a fost împușcat. Anumiți activiști politici au făcut aluzie la faptul că arestările în masă și detențiile credincioșilor nu au fost neapărat legate de ceea ce statul a descris ca fiind o „echipă de rezistență care vizează înființarea unui stat Shari'a în Azerbaidjan”, ci mai degrabă o încercare de a amenința și de a trimite un mesaj Iranului. Acuzațiile de trafic de droguri aduse celor mai mulți dintre cei arestați sunt, de asemenea, ridicole, a spus unul dintre membrii familiei credinciosului arestat. „În primul rând, dacă atât de mulți cetățeni ai unui stat sunt spioni ai altui stat, așa cum se spune, atunci aceasta este o rușine pentru acel stat. În al doilea rând, cum este posibil ca atât de mulți dependenți de droguri religioși să devină traficanți de droguri? Ce poate fi mai ridicol de atât?!”

Potrivit acestui articol din Tehran Times, este posibil ca mesajul să nu fi fost bine primit. Baku ar trebui să învețe lecții din războiul din Ucraina, unde sprijinul occidental pentru aliații săi a fost abandonat, după cum citim în articolul lui Sadegh Fereydounabadi de pe data de 9 aprilie.

Perspectivele unui nou război regional

Dar faptul ca aceste escaladări să ducă la o stare reală de război este puțin probabil, potrivit lui Vali Kaleji, un analist din Caucaz și Asia Centrală cu sediul la Teheran. Într-un interviu pentru Al Jazeera, Kaleji a spus: „Deși tensiunile recente sunt foarte grave, există mulți factori care împiedică conflictul militar, inclusiv interdependența economică și comercială, rutele de tranzit între Iran, Azerbaidjan și Rusia, precum și dependența Azerbaidjanului de ruta de comunicare a Iranului pentru a ajunge la Nakhchivan”. Nakhchivan este enclava Azerbaidjanului aflată între Armenia, Turcia și Iran.

Potrivit lui Mohammad Ayatollahi Tabaar, ceea ce poate declanșa o operațiune militară ar fi alegerea Iranului „să efectueze atacuri cu rachete și drone asupra a ceea ce guvernul iranian susține că sunt baze israeliene în Azerbaidjan, similar cu operațiunile pe care le-a lansat în ultimele luni împotriva „centrelor strategice” israeliene din regiunile dominate de kurzi din Irak. Oficialii kurzi irakieni au negat afirmația că există astfel de baze. Apoi, Azerbaidjanul și Israelul – poate cu cooperarea Turciei – ar putea încerca să instige o insurgență în rândul etnicilor azeri din Iran, care ar putea, la rândul său, să provoace armata iraniană să se aventureze în Azerbaidjan.

Pe 8 aprilie, miniștrii de externe ai Azerbaidjanului și Iranului au vorbit la telefon despre recentele tensiuni. Conform notelor separate ale conversației emise de către cele două ministere, ei au discutat despre neînțelegeri și au remarcat importanța continuării negocierilor. Fostul ministru de externe al Azerbaidjanului, Tofig Zulfugarov, a declarat că discuția telefonică din 8 aprilie a fost un semn pozitiv. Fostul ministru a dat vina pe reprezentanții IRGC (Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice) și pe liderul spiritual suprem al Iranului pentru agitarea tensiunilor, în timp ce Ministerul de Externe al Iranului și elita politică în general nu au fost interesate de aceste escaladări. „Există o înțelegere că o creștere suplimentară a tensiunii nu este de bun augur nici pentru Iran, nici pentru Azerbaidjan”, a declarat Zulfugarov. Între timp, potrivit agenției de știri Turan, un alt activist religios a fost reținut pe 10 aprilie.