Vezi toate limbile prezente aici? Noi traducem toate știrile Global Voices astfel încât toata lumea să aibă acces la tot ce se petrece in lumea întreagă.

Poate Moldova să câștige lupta împotriva corupției?

Un bărbat trece pe lângă un graffiti care ilustrează o monedă de cinci lei moldovenești în Chișinău, 2019. Foto (c): Maxim Edwards. Utilizată cu permisiune.

Acest articol este posibil datorită unui parteneriat cu Transitions, o organizație editorială și de formare a media cu sediul în Praga. 

“Sunt victima unei fraude a unor oficiali corupți la nivel înalt care au plecat nepedepsiți”, se plânge Stanislav Ivanița, un țăran din satul Corbu din raionul Dondușeni, în nordul Moldovei. Acest veteran al confictului separatist din Transnistria, în vârstă de 60 de ani, se confruntă acum cu o luptă cu autoritățile moldovenești: Stanislav se luptă cu rambursarea unui împrumut a cărui valoare a crescut cu o treime după scandalurile de corupție legate de furtul unui miliard de dolari, în una dintre țările cele mai sărace din Europa. Banca nu renunță, dar nici el nu renunță.

Multe s-au schimbat în politica din Moldova în ultima vreme. Politicienii au venit și au plecat în acest stat est-european, învingându-se și înlocuindu-se unii pe alții în ultimii 30 de ani de independență, dar un lucru stă pe loc: abilitatea lor permanentă de a atrage Moldova în scandaluri internaționale de corupție. Poate acest lucru să se schimbe?

“Deoligarhizare”

Scandalul pe care Ivanița îl menționează este “furtul secolului”, cel mai cunoscut exemplu de corupție la nivel înalt din Moldova. Între 2012 și 2014, o sumă echivalentă cu un miliard de dolari americani a fost deturnată din trei bănci locale și trimisă în afara țării sub forma unor împrumuturi subscrise de garanții guvernamentale. Printr-o rețea complexă de societăți paravan, această sumă, care a fost de fapt retrasă din bugetul statului, s-a răspândit de atunci peste zeci de jurisdicții. Plătitorii de taxe din Moldova trebuie să plătească și această factură.

După scandalul bancar, presa internațională și chiar UE s-au referit la Moldova din ce în ce mai mult ca la un “stat captiv”. Din 2015, țara a fost condusă de un clan de oficiali sub Vladimir Plahotniuc, un fost deputat și președinte al partidului aflat la guvernare, Partidul Democrat din Moldova (PDM). Plahotniuc era considerat pe scară largă drept conducătorul neoficial al republicii, el nedeținând nicio funcție publică timp de mai mulți ani. 

Dar în vara anului 2019, guvernul PDM a pierdut puterea, destituit de o coaliție neobișnuită între socialiștii locali conduși de președintele pro-rus Igor Dodon și blocul pro-european ACUM. Guvernul a demisionat, iar oligarhul a renunțat la poziția sa de lider PDM. Plahotniuc a părăsit țara în secret, anunțându-și retragerea din politică. Zborul său a fost posibil în contextul unei presiuni politice cumulate venite din partea UE, a Statelor Unite și a Rusiei.

După plecarea lui Plahotniuc, noii conducători ai Moldovei au declarat “deoligarhizarea” drept o prioritate. Pe 8 iunie, noua coaliție a adoptat o declarație asupra recunoașterii “caracterului captiv al statului Republica Moldova” și a descris conducerea PDM drept “totalitară”. De asemenea, aceasta a numit corupția drept o nenorocire împărtășită la nivel național, “principalul pericol pentru libertatea, siguranța și bunăstarea Republicii Moldova și ale cetățenilor ei”, fapt pentru care “Republica Moldova a ajuns să fie una dintre cele mai sărace și mai vulnerabile ţări ale Europei, cu o rată a depopulării îngrijorătoare”.

Așa că în 2019, Procuratura Anticorupție din Moldova și procurorul special au declarat că Plahotniuc este cercetat pentru spălare de bani pe o scară extrem de largă. Bunurile și averea lui Plahotniuc din Moldova — în valoare de 55 de milioane de lei (sau 3,1 milioane de dolari)— au fost înghețate temporar, dar locul unde se află acesta rămâne necunoscut. Inițial, presa a raportat că oligarhul se ascunde în Statele Unite, dar s-a aflat între timp că americanii îl consideră un oaspete nedorit.

De fapt, în prima jumătate a lui ianuarie 2020, Mike Pompeo, secretarul de stat american, a dat o declarație oficială în ceea ce privește “actele de corupție ale lui Vladimir Plahotniuc… care au subminat statul de drept și au compromis în mod serios independența instituțiilor democratice din Moldova”. Pe 13 ianuarie, Departamentul de stat al SUA, împărtășind discursul lui Pompeo, le-a negat lui Plahotniuc și familiei acestuia dreptul de a obține viză americană.

Acești pași ar fi fost de neimaginat acum un an. Dar încrederea publică în lupta împotriva corupției rămâne încă scăzută — anul trecut, o treime din moldoveni au numit aceasta drept principala lor preocupare. Indexul pentru Percepția Corupției (Corruption Perception Index, CPI) pe 2019, realizat de Transparency International și lansat recent, plasează Moldova pe locul 120 din 180 de țări, între Sierra Leone și Nigeria.

O țară sărăcită

Povestea lui Stanislav Ivanița este un exemplu al felului în care această corupție în creștere poate ruina gospodăriile și viețile cetățenilor obișnuiți din Moldova. Fermierul a dat faliment după ce valoarea împrumutului său a crescut cu o treime.

Stanislav l-a condus pe autor într-o livadă tânără cu meri, pe care a trebuit să o vândă pentru a da înapoi băncii o parte din datorie. Fermierul a făcut un împrumut de 35,000 de euro, pentru a cumpăra livada și echipament agricol, cu câțiva ani înainte de izbucnirea scandalului bancar.

Fermierul moldovean Stanislav Ivanița stă pe locul unde se afla cânda livada sa. Foto (c): Vladimir Thorik. Utilizată cu permisiune.

A urmat haosul. Dobânda pentru împrumutul lui Stanislav a crescut, iar lucrurile s-au înrăutățit și mai mult prin deprecierea leului moldovenesc. Costul împrumutului făcut de fermier a crescut astfel cu 33%. Pentru a plăti băncii, familia lui Ivanița a trebuit să vândă toate cele opt hectare de teren, un tractor și o construcție agricolă folosită pentru creșterea animalelor. Dar nu a fost suficient.

“Pentru a achita restul datoriei, banca vrea să îmi ia ultimul lucrul care mi-a mai rămas: casa în care trăiesc. În orice caz, o să plec. Nu văd un viitor într-o țară unde se vrea să ajung la faliment din cauza fraudei mafiei și a oficialilor corupți”, a afirmat Stanislav.

Deprecierea monetară, costurile crescute ale împrumuturilor, precum și o scădere a încrederii internaționale în autoritățile moldovenești — acestea sunt cele mai clare consecințe pe termen lung ale tipului de corupție care a copleșit Moldova.

“Din cauza deprecierii leului, la începutul lui 2015, 25% din moldoveni au cunoscut o creștere a sărăciei cu un sfert față de nivelul anterior; pierderea totală a populației este estimată la circa jumătate de miliard de dolari”, a spus Veaceslav Ioniță, un analist din Moldova, fost președinte al comisiei parlamentare de economie, finanțe și afaceri bugetare.

Economiștii moldoveni afirmă că după furtul miliardului, finanțatorii europeni au tăiat la minim sprijinul financiar față de Moldova. Conform lui Ioniță, dacă în 2014 țara a primit fonduri în valoare de trei procente din PIB (circa 270 de milioane de dolari pe an), în 2019 a scăzut la câteva milioane (până în 0.2% din PIB).

În așteptarea unui nou Plahotniuc?

Plecarea lui Plahotniuc din politică este văzută de experții anti-corupție din Moldova drept un act binevenit. Dar ei subliniază faptul că răsturnarea unui oligarh nu este suficientă. Orice efort extins în lupta anti-corupție, spun analiștii, ar trebui să ajungă la baza politicii moldovenești. Asta înseamnă că Moldova are nevoie de lideri cu voință politică pentru o provocare critică — însemnând o “restartare” a sistemului prin alegeri parlamentare anticipate.

Mark Tkachuk este un consultant politic proeminent și fost consilier al președintelui moldovean Vladimir Voronin. Tkachuk, care conduce recent lansatul Partid al Acțiunii Comune Congresul Civic, crede că până și după plecarea lui Plahotniuc, “memoria instituțională trăiește în sistemul electoral, în special sub forma alegerilor prezidențiale directe pe care el le-a inventat pentru [cifre politice] fără autoritate relevantă”.

“Dar principala moștenire a lui [Plahotniuc] este actuala majoritate politică, ce constă în două partide în favoarea lui Plahotniuc. Parlamentul însuși este ales printr-un sistem mix anti-democratic”, a explicat Tkachuk. “După ce aceste urme ale vechiului regim vor colapsa, când se vor desfășura primele alegeri democratice veritabile, atunci vom putea să spunem că Moldova nu mai este captivă!”.

De asemenea, Alexandru Slusari, om politic din blocul ACUM care a condus comisia parlamentară de investigație a furtului de un miliard de dolari, este de părere că “Plahotniuc simbolizează regimul corupt al ultimilor patru ani”, dar subliniază că “nu toate păcatele corupției i se datorează lui”.

“Mulți oameni din anturajul lui Plahotniuc se simt bine sub noua putere a lui Dodon. Ca niște purici, au sărit rapid de la un câine la altul și continuă să fie implicați în scheme de corupție. Este importantă nu doar eliminarea unei persoane cu o lungă istorie de corupție, dar și distrugerea acestui sistem”, a explicat Slusari. Politicianul crede că în vreme ce Plahotniuc ar trebui adus în Moldova pentru un proces public corect, “el are ceva de spus [incriminator] despre foarte mulți oameni, incluzându-l pe actualul președinte”.

În octombrie 2019, Slusari a anunțat numele beneficiarilor furtului de un miliard în parlamentul Moldovei. Numele s-au regăsit într-un raport, multă vreme ținut departe de ochiul public, alcătuit de firma de investigații Kroll Inc., care a fost contractată de autoritățile moldovenești pentru a cerceta dispariția banilor în străinătate. Printre aceste nume se află Vladimir Plahotniuc, pe care Slusari l-a numit principalul beneficiar, omul politic Ilan Șor (care a controlat un grup de trei bănci din care banii au fost deturnați), câțiva deputați din partidul politic al lui Șor, fostul prim-ministru și conducător al Partidului Liberal Democrat din Moldova (PLDM) Vlad Filat. Filat, care fusese condamnat la șase ani de închisoare în 2016, a fost eliberat din închisoare în decembrie 2019.

“Vedem cum regimul [lui Plahotniuc] încearcă să-și continue existența sub noi condiții și sub un nou șef'”, a declarat Viorel Cibotaru, care a condus PLDM timp de mai mulți ani după Filat. “Dimpotrivă, [actualul parlament dominat de PSRM și PDM] va încerca probabil să perfecționeze și să adapteze vechiul regim”.

Cibotaru, care conduce acum Institutul European de Studii Politice din Moldova, crede că eliberarea țării de corupție se află în reforma politică (alegeri parlamentare imediate desfășurate într-un sistem proporțional, în care politicienilor corupți și discreditați în mod public să nu li se permită să candideze), precum și la întoarcerea la alegerea președinților de către parlament și nu de către cetățeni. El susține de asemenea că este nevoie nu de “înăsprirea” legislației ci de “simplificarea” acesteia, însemnând că riscurile financiare asociate cu îmbogățirea ilicită ar trebui să depășească mult posibilele profituri. 

Un drum plin de obstacole

Stanislav Pavlovschi, judecător din Moldova care a fost membru al Curții Europene a Drepturilor Omului, este convins că afirmațiile politicienilor de luptă împotriva corupției ar trebui crezute doar dacă pot “demonstra societății zilnic că ei pot [personal] respinge angajamente corupte”.

“Comiterea actelor de corupție trebuie să devină neprofitabilă”, afirmă judecătorul. Dar pentru a pune în practică aceste reforme, spun Pavlovschi și alți experți, este nevoie de lideri independenți, eficienți și incoruptibili în corpurile de judecată și de aplicare a legii.

Acesta a fost un punct sensibil major în ultimele luni. Eșecul politicienilor moldoveni de a se pune de acord în privința unui nou procuror general a condus la dizolvarea anticipată a guvernului pro-occidental reformist Maia Sandu în noiembrie 2019. Deputați din PSRM, foști aliați ai lui Sandu, au votat cu PDM împotriva guvernului acesteia. Economistul Ion Chicu, în vârstă de 47 de ani, fost ministru al finanțelor în timpul lui Plahotniuc, a fost ales prim-ministru al Moldovei în aceeași lună. Până atunci, Chicu a fost consultant al președintelui Dodon, care la momentul învestiturii l-a lăudat ca pe un “tehnocrat”.

Prăbușirea guvernului Sandu înseamnă sfârșitul “deoligarhizării”?

Nu neapărat. După ce guvernul lui Chicu a venit la putere, Alexandru Stoianoglo a devenit noul procuror general al Moldovei. În ciuda unei afilieri anterioare a lui Stoianoglo cu PDM, mai mulți experți au declarat pentru GlobalVoices că sunt de părere că acesta manifestă o dorință adevărată de a schimba maniera de investigarea a cazurilor de corupție.

În conformitate cu cifrele publicate de Stoianoglo la o conferință de presă din această lună, în ultimii patru ani procurorul anti-corupție din Moldova a adus în fața Curții de judecată o mie de cazuri de corupție. Circa 45% dintre acestea au fost cercetate în una sau două sesiuni scurte. Circa o treime din cazuri investigate de procurorul anti-corupție au fost cazuri de corupție la nivel mic, vizând sume de până în 5,000 de lei (250€). Președintele Curții din Moldova a declarat într-un interviu că în timp ce procurorii anti-corupție investighează cazuri mici, anchetele de corupție la nivel înalt nu au progresat. “Furtul secolului”, după Stoianoglo, a fost anchetat de doar șase procurori, în timp ce alte cazuri relativ neimportante au implicat până la 45 de specialiști.

Între timp, instanțele de aplicare a legii din Moldova spun că ele continuă să facă eforturi pentru a stabili unde se află Plahotniuc și pentru a-l introduce pe lista Interpol.

“Până astăzi nu a fost niciun răspuns din partea biroului central al Interpol din Lyon în ceea ce privește un mandat de cercetare internațională a lui Vladimir Plahotniuc”, a spus Angela Starinschi, ofițerul de presă al Centrul Național Anticorupție din Moldova, într-un comentariu pentru GlobalVoices pe 28 ianuarie. “Lupta anti-corupție este un proces continuu, având în vedere că există o toleranță ridicată față de corupție în rândul societății. Aceasta și din cauza incapacității instituțiilor statului de a trata numărul uriaș de cazuri de corupție. De aceea am inițiat activități de prevenire a corupției prin educație publică”, a spus Starinschi.

“Sunt sute de birocrați și oficiali care se ocupă de aplicarea legii care și-au pierdut complet legăturile cu statul, cu legea, precum și cu cetățenii”, a început Vadim Pistrinciuc, fostul vicepreședinte al PLDM și director executiv al Institutului pentru Inițiative Strategice, un grup de reflecție bazat în Chișinău. “Trebuie să le mulțumim pentru ‘sechestrarea’ țării. Și încă sunt acolo”.

Pistrinciuc este convins că guvernul lui Chicu este alcătuit din “acoliți ai Partidului Democrat care lucrează în secret cu Plahotniuc și cu PSRM… Cel mai rău lucru este că reabilitează multe dintre schemele din trecut”.

“Dodon este elevul lui Plahotniuc, care a decis să urmeze pașii profesorului său”, concluzionează Slusari. “Dar nu cred că are curajul lui Plahotniuc. Opoziția pur și simplu nu va permite o repetare a scenariului de acaparare a statului”.

Pericolul ca istoria să se repete, ca țara să rămână prinsă într-o spirală vicioasă de apatie și de impunitate, i-a lăsat pe moldovenii precum Ivanița reticenți cu privire la ceea ce va urma. “Este imposibil de prezis ceva în timp ce oamenii sunt jefuiți sub garanții guvernamentale”, concluzionează fermierul.

“Averea mea, ca și Moldova, mi-a fost luată bucată cu bucată. Nu am încredere în viitor”. 

Vezi seria specială Global Voices despre Tulburările politice din Moldova.

Începe discuția

Autori, vă rugăm Deconectează-te »

Indicații

  • Toate comentariile sunt verificate de un moderator. Nu trimite comentariul de mai multe ori sau va fi perceput ca fiind spam.
  • Te rugăm să-i tratezi pe ceilalți cu respect. Comentariile care conțin mesaje de ură, sunt obscene sau reprezintă atacuri personale nu vor fi aprobate.