Vezi toate limbile prezente aici? Noi traducem toate știrile Global Voices astfel încât toata lumea să aibă acces la tot ce se petrece in lumea întreagă.

Patru națiuni sud-africane au cerut ridicarea interdicției comerciale internaționale asupra fildeșului

Fotografia unui elefant african. Creative Commons / Pixabay.

Pe măsură ce lumea se pregătește pentru cea de-a 18-a Convenție anuală privind comerțul internațional cu specii sălbatice de faună și floră pe cale de dispariție (CITES) și pentru Conferința părților (CoP18), patru țări din sudul Africii – Zimbabwe, Botswana, Namibia și Africa de Sud – au prezentat o petiție și o propunere prin care încearcă să elimine restricțiile și să permită desfășurarea comerțului internațional cu fildeș brut înregistrat care provine de la elefanții lor.

CITES este un acord internațional între guverne al cărui scop este de a se asigura că comerțul internațional cu specimene de animale și plante sălbatice nu amenință supraviețuirea lor, iar convenția va avea loc în Colombo, Sri Lanka, între 23 mai și 3 iunie 2019.

Propunerea de 12 pagini încearcă să modifice adnotarea referitoare la înscrierea populațiilor de elefanți din Botswana, Namibia, Africa de Sud și Zimbabwe în Apendicele II. Conform acestei propuneri, cele patru națiuni africane din sudul Africii dețin cea mai mare populație de elefanți din lume, numărul lor fiind estimat la 256,000. Aceasta înseamnă 61% din totalitatea elefanților africani.

CITES a respins propunerile anterioare ale statelor Zimbabwe și Namibia de a permite comerțului cu fildeș să dispună de controale mai libere, iar CoP18 din acest an promite să ducă mai departe continuarea unei bătălii care se desfășoară de 30 de ani, de la interdicția comerțului internațional cu fildeș din 1989.

Vor fi lucrurile diferite de data asta? Interdicția internațională a fost impusă din cauza scăderii populației de elefanți cauzată de braconajul intensiv. Potrivit Fundației African Wildlife, 35,000 de elefanți sunt uciși anual pentru colții lor. Propunerea a declanșat un conflict între conservaționiștii pro-elefanți și cei care favorizează comerțul cu fildeș din motive economice.

Haideți, băieți… Asta nu înseamnă neapărat că elefanții trebuie uciși. E posibil ca aceste țări să aibă depozite mari de fildeș. Și comerțul ar permite acestor țări să facă mai multe pentru viața sălbatică din aceste țări.

- 🥇 (@ MarlonT9) 6 februarie 2019

Înaintea interdicției, comerțul cu fildeș în Africa înflorise sub reguli vagi și așa se întâmplase și cu braconajul. Societatea internațională umană a raportat că între anii 1979 și 1989 numărul elefanților africani a scăzut de la aproximativ 1,2 milioane la aproximativ 600,000. Asta a condus la interdicția CITES din 1989 cu privire la comerțul de fildeș prin plasarea elefanților pe lista speciilor amenințate cu dispariția.

Ridicarea interdicției privind comerțul cu fildeș

Una dintre cele mai importante cereri ale celor patru țări este permisiunea de a tranzacționa fildeșul brut înregistrat – adică vor să li se permită să vândă fildeșul brut de la elefanții care mor din cauze naturale. Acest fildeș brut va proveni din stocurile deținute de guvern, cu excepția fildeșului confiscat și a fildeșului cu origine necunoscută.

În plus, comerțul se va realiza doar cu partenerii comerciali care au fost verificați de Secretariatul CITES. Susținătorii sugerează că aceste tipuri de măsuri de securitate asigură conformitatea și elimină posibilitatea vânzării fildeșului provenit din surse ilegale.

Cei care sunt împotriva comerțului cu produse de animale sălbatice invocă argumentele unei întâmplări precedente, când CITES a aprobat în 2008 o vânzare legală a fildeșului către China și Japonia. Motivul acestei vânzări unice a fost acela de a inunda piața, de a prăbuși prețul fildeșului și, în cele din urmă, de a opri orice beneficiu financiar provenit din braconaj. S-au strâns 15 milioane de dolari americani din vânzarea a 102 de tone din stocurile deținute de guvernele celor patru țări sud-africane.

Totuși, această situație a provocat o creștere dramatică a braconajului de elefanți. Cei care se opun ridicării interdicției fac referire la acest eveniment pentru a arăta că comerțul cu fildeș face mai mult rău decât bine elefanților africani – chiar și cu măsurile de securitate sugerate.

Elefanții sunt vizați pentru fildeșul lor, care este foarte apreciat în țări precum China și Hong Kong. Potrivit BBC:

Ivory is seen as a precious material and is used in ornaments and jewelry. It's also sometimes used in traditional Chinese medicine. Some rich Chinese people think that owning ivory makes them look more successful. Others think that ivory will bring them good luck.

Fildeșul este văzut ca un material prețios și se folosește în ornamente și bijuterii. De asemenea, uneori este folosit în medicina tradițională chineză. Unii chinezi bogați cred că posesia fildeșului îi face să pară a fi mai de succes. Alții cred că fildeșul le va aduce noroc.

Dezbaterea privind comerțul cu fildeș a creat deja diviziuni majore pe continentul african, cu unele națiuni care îl susțin, în timp ce altele susțin că vânzarea unor cantități de fildeș poate contribui efectiv la cheltuielile anti-braconaj.

Este de așteptat ca statul Kenia să se opună cu fermitate acestei propuneri, în calitate de membru al African Elephant Coalition, un consorțiu format din 29 de țări africane care nu susțin nicio formă de comerț cu fildeș și care încearcă să promoveze folosirea elefanților într-un mod în care să nu le afecteze supraviețuirea. Grupul pledează pentru activități precum fotografierea sălbatică și observarea vieții sălbatice, opunându-se practicii vânătorii ca sport.

Lupta pentru salvarea elefanților

Centrul dezbaterii interzicerii comerțului cu fildeș se axează pe faptul că elefanții africani se confruntă cu amenințări majore la adresa supraviețuirii lor din cauza pierderii habitatelor și a braconajului.

Petițiile privind ridicarea interdicției au fost întâmpinate cu respingere, în parte pentru că națiunile africane nu au reușit să demonstreze un succes substanțial al reducerii traficului ilegal de fildeș. Potrivit Raportului privind infracțiunile legate de speciile sălbatice la nivel mondial pentru 2016 al Biroului ONU pentru droguri și criminalitate:

Every year law enforcement authorities in Africa and Asia make large ivory seizures, many measuring over 500 [kilograms]. Between 2009 and 2014 CITES Elephant Trade Information System (ETIS) recorded 91 seized shipments, totalling 159 metric tons of ivory. This represents ivory from at least 15,900 elephants.

În fiecare an, autoritățile care aplică legea în Africa și Asia confiscă cantități mari de fildeș, multe dintre ele cântărind peste 500 [de kilograme]. Între 2009 și 2014, Sistemul de informații privind comerțul cu elefanți CITES (ETIS) a înregistrat 91 de transporturi confiscate, însumând 159 de tone metrice de fildeș. Această cantitate reprezintă fildeșul de la cel puțin 15,900 de elefanți.

Totuși, unele țări africane, cum ar fi Zimbabwe, susțin că populația lor de elefanți este sănătoasă și, prin urmare, susțin petiția de revizuire a interdicției privind comerțul cu fildeș. Purtătorul de cuvânt al Zimbabwe, Zimparks, a declarat că elefanții au depășit capacitatea efectivă a teritoriului de a-i susține:

Elefanții noștri nu sunt pe cale de dispariție. Uriașii noștri au depășit capacitatea teritoriului de a-i susține.

- Tinashe Farawo (@FarawoTinashe) 6 februarie 2019

Autoritățile afirmă că populația actuală a elefanților din Zimbabwe se ridică la 84,000, când, de fapt, există aproximativ 50,000.

Majoritatea agențiilor de stat responsabile de conservare în aceste patru națiuni din Africa de Sud se luptă să finanțeze conservarea și administrarea elefanților. Acestea susțin că veniturile obținute din comerțul cu fildeș pot fi utilizate în beneficiul eforturilor de conservare. De asemenea, fondurile ar putea fi folosite pentru o creștere a respectării legii care vizează braconierii, dealerii, contrabandiștii și agenții de rang înalt de pe teren.

Aceste argumente pot determina alte țări să renunțe la acordul internațional CITES. De exemplu, spre sfârșitul anului 2018, Japonia a decis să se retragă din Comisia internațională privind vânătoarea de balene (IWC), în urma respingerii propunerii sale de a relua vânătoarea de balene în scopuri comerciale de pe 14 septembrie 2018.

Unii susțin că acordul CITES a trecut de la consumul excesiv al resurselor la conservarea vieții sălbatice, situație căreia cele patru țări africane i se opun. Unii critici sugerează că Africa ar trebui să se retragă de tot din CITES, afirmând că politicile afectează economiile emergente.

Dacă CITES respinge propunerea lor, aceste patru țări din sudul Africii ar putea merge pe urmele Japoniei, retrăgându-se din acest acord.

Începe discuția

Autori, vă rugăm Deconectează-te »

Indicații

  • Toate comentariile sunt verificate de un moderator. Nu trimite comentariul de mai multe ori sau va fi perceput ca fiind spam.
  • Te rugăm să-i tratezi pe ceilalți cu respect. Comentariile care conțin mesaje de ură, sunt obscene sau reprezintă atacuri personale nu vor fi aprobate.