Foto de Aida Redžepagić, folosită cu permisiune.

Acest articol de Kristina Gadže a fost publicat inițial de Centrul de Cercetare Post-conflict în Balkan Diskurs și în prima ediție a revistei MIR Magazine. MIR, care înseamnă „pace” în bosniacă, este o publicație anuală și o platformă pentru tineri inventivi. O versiune editată a fost republicată de Global Voices ca urmare a unui acord de partajare de conținut.

Dându-și seama că fotografia este adevărata ei dragoste, artista bosniacă Aida Redžepagić a renunțat la slujba sa de profesor universitar și s-a dedicat în totalitate lucrului care îi aduce cea mai mare bucurie. Ea provine din orășelul Kakanj și locuiește acum în Sarajevo, capitala țării.

Autoportret al Aidei Redžepagić, folosit cu permisiunea Balkan Diskurs.

Primele sale activități artistice au început în copilărie, moștenind talentul de la mama sa. În ziua de azi este foarte greu să renunți la un loc de muncă sigur și să începi să lucrezi pe cont propriu ca artist, dar ea spune că nu îi pare rău.

„Înainte să îmi dau demisia, îmi imaginam că la 50 de ani o să-mi amintesc că îmi plăcea fotografia, dar eram prea speriată ca să demisionez și să îndrăznesc vreodată să explorez acea parte din mine. Așa cum am moștenit talentul de la mama mea, cred că am moștenit un simț bun pentru afaceri de la tatăl meu, adică înțeleg cum să conduc o afacere cu disciplină și cum să investesc așa cum trebuie. Acestea sunt lucruri foarte importante pe care artiștii le uită adesea”, explică Redžepagić, care se descrie ca fiind „o fotografă de modă îndrăgostită de fotografia documentară”.

Ea a încercat mai multe stiluri fotografice, precum fotografii de produse, fotografii de nuntă, dar este atrasă cel mai mult de lucrul cu oamenii pentru că acolo se poate exprima cel mai bine.

Aida spune că îi place să fotografieze momente spontane, nepuse în scenă. Foto de Aida Aida Redžepagić, folosită cu permisiunea Balkan Diskurs.

Oamenii ca inspirație

Aceasta spune că prelegerile sale au ajutat-o să organizeze un curs de fotografie pentru studenți, în cadrul căruia a identificat mulți artiști tineri talentați.

Aida Redžepagić se descrie ca fiind „o fotografă de modă îndrăgostită de fotografia documentară”. Foto de Aida Aida Redžepagić, folosită cu permisiune.

„Mi-ar fi dificil să numesc doar câțiva, dar pot spune că rivalitatea este cel mai bun lucru care ni se poate întâmpla. De fiecare dată când  văd un editorial excelent făcut de unul dintre colegii mei, mă bucur cu același zel, dar simt și că vreau să fac și eu ceva nou. Cred că fără o competiție și rivalitate sănătoasă, toți ne-am face treaba mai prost”, subliniază Redžepagić.

Ea crede că fotografia a prosperat în Bosnia și Herțegovina în ultimii 10 ani. Pe lângă participarea la festivaluri ca Festivalul de fotografie Rovinj, Aida este activă și pe rețelele sociale, având aproape 15.000 de urmăritori pe contul său de Instagram.

Redžepagić a explicat:

Društvene mreže su svakako povećale interes za fotografijom. Često se fotografija stavlja u negativan kontekst kada je stavimo pod ruku s društvenim mrežama, jer automatski zamišljamo beskrajno mnogo ispraznih selfija. Međutim, ja viđam prekrasne izražaje mladih ljudi koji fotografišu prirodu, hranu, portrete, dokumentarnu fotografiju…Hvataju odlične momente i kadrove, a ponekad sve što imaju od opreme je kamera na telefonu.

Rețelele sociale au crescut cu siguranță interesul pentru fotografie. Oamenii tind să aibă o percepție negativă asupra fotografiilor de pe acestea, pentru că ne imaginăm automat selfie-uri nesfârșite de tip portret robot. Dar eu văd și felul frumos de a se exprima al tinerilor care fotografiază natură, mâncare, portrete, care fac fotografie documentară… Aceștia surprind momente și cadre minunate, iar uneori tot echipamentul pe care îl au este o cameră de telefon.

În propriile sale fotografii, îi place să surprindă momente reale, sincere, nepuse în scenă, Printre cele mai intime colaborări ale sale cu figuri publice, ea evidențiază proiectul său cu ambasadoarea actuală a țării în Cehia, Martina Mlinarević, în care, așa cum spune ea, a luat problema în propriile ei mâini și a abordat ședința foto diferit.

Fotografie din seria care ilustrează problemele din viața Martinei Mlinarević care a câștigat premiul întâi la Rovinj Photodays 2022. Foto de Aida Aida Redžepagić, folosită cu permisiune.

„Martina și partenerul ei Goran au venit la studio cu obiectivul de a fi fotografiați împreună. Am petrecut ore vorbind, iar eu am refuzat să fac fotografii de studio. Era ceva prea banal și organizat pentru mine. Voiam să-i surprind împreună. Apoi le-am sugerat să petrec o zi cu ei în apartamentul lor în timp ce își fac rutina zilnică, ca și cum nu aș fi fost cu ei. Așa am creat o poveste foto atât de sinceră în loc de un portret de studio”, își amintește Redžepagić. A fost o serie de fotografii care a luat locul întâi la Festivalul Rovinj Photodays în 2022.

Fotografie din seria care ilustrează problemele din viața Martinei Mlinarević care a câștigat premiul întâi la Rovinj Photodays 2022. Foto de Aida Aida Redžepagić, folosită cu permisiune.

Drepturile fotografilor din Bosnia și Herțegovina

Nu este ușor să fii fotograf pe cont propriu în Bosnia și Herțegovina. Acest lucru este cel mai bine ilustrat de o eroare administrativă specifică din sistemul legislativ al țării. Așa cum evidențiază Redžepagić, în clasificarea oficială a profesiilor din acestă țară, până anul acesta, în alineatul 74.2 scria: „Fotograf tradițional fără utilizarea tehnologiei digitale”,  ceea ce demonstrează lipsă de actualizare administrativă și de adaptare la modul actual în care se face această profesie. Cu toate acestea, ea subliniază că acest lucru nu reflectă neapărat situația de pe teren și că găsirea unui loc de muncă nu este mereu o sarcină dificilă.

Fotografia digitală încă nu este pusă pe lista ocupațiilor în clasificarea oficială a acestora din Bosnia și Herțegovina. Foto de Aida Redžepagić,, folosită cu permisiunea Balkan Diskurs.

Această artistă pătimașă nu este atrasă doar de fotografie. Acum zece ani, ea făcea practic artă brodată, ceva despre care spune că nu se mai poate imagina făcând. Aceasta îi sfătuiește pe tinerii fotografi care trebuie încă să-și găsească audiența să nici nu o caute.

Aida Redžepagić concluzionează:

Fotografija treba biti jedini fokus, publika i klijenti sami pronađu put do vas. I dan danas, neke od meni omiljenih fotografija imaju najmanje lajkova. To nikada ne treba da vam bude mjerilo kvalitete ni uspjeha. Mnogo je bitno odvojiti rad od tog aspekta u današnjem vremenu. Zvuči sebično, ali bitnije je da slušate svoj instinkt nego da se vodite ,,aplauzom lajkova“ i ukusom publike.

Fotografia ar trebui să fie singurul obiectiv. Audiența și clienții își vor găsi drumul spre tine. Chiar și acum, unele dintre fotografiile mele preferate sunt acelea cu cele mai puține like-uri. Aceasta nu ar trebui să fie o măsură a calității sau a succesului tău. Este foarte important să separi munca de acest aspect în zilele noastre. Sună egoist, dar este mai important să-ți asculți instinctul decât să te ghidezi după aplauze, like-uri și gusturile audienței.

Pe tabla de pe fundal scrie „piață de mașini”. Foto de Aida Redžepagić,, folosită cu permisiunea Balkan Diskurs.