Petra Blažić, manager de proiect la Centrul pentru Perspectiva Europeană din Slovenia. Fotografie realizată de Meta.mk, folosită cu permisiune.

Acest articol a fost inițial postat de către Meta.mk. O versiune editată a acestuia este republicată aici conform unui acord de partajare a conținutului între Global Voices și Metamorphosis Foundation. 

Agenția de știri Meta.mk a discutat cu Petra Balažič, manager de proiect al Centrului pentru Perspectiva Europeană din Slovenia (CEP), centru care lucrează în partea vestică a regiunii Balcanilor pentru creșterea rezistenței în fața dezinformării. Ea a subliniat faptul că răspândirea dezinformării este o chestiune de securitate și stabilitate a țărilor din partea vestică a regiunii Balcanilor, dar și faptul că diferitele grupe de vârstă ale societății ar trebui abordate diferit în ceea ce privește dezinformarea.

Meta.mk: Considerați dumneavoastră sau organizația dumneavoastră problema dezinformării drept o chestiune de stabilitate și securitate?

Petra Balažič (PB): Disinformation is most definitely a stability and security issue. What disinformation tries to do is to expose and abuse the vulnerabilities of societies to tear those societies apart.

If disinformation campaigns are successful and you lose societal cohesion, then you come into a situation where implementing democratic principles, standards and practices becomes very difficult.

With a lack of societal cohesion, you have greater antagonism in society, and that also invites, in the worst case scenario, even aggression, violence and unwillingness to work together for a common future.

Petra Balažič (PB): Dezinformarea este fără îndoială o chestiune de stabilitate și securitate. Ceea ce încearcă dezinformarea să facă este să dezvăluie și abuzeze de vulnerabilitățile societăților pentru a le destrăma.

În cazul în care campaniile de dezinformare sunt încununate de succes și unitatea din cadrul societății este pierdută, se ajunge la o situație unde aplicarea principiilor, standardelor și practicilor democratice devine foarte dificilă.

În lipsa unității din cadrul societății, există conflicte mai puternice în societate și asta aduce după sine, în cel mai rău caz, chiar și agresivitate, violență și lipsa dorinței de a lucra împreună pentru un viitor unanim.

Meta.mk: Vă rog spuneți-ne mai multe despre munca CEP pentru combatarea dezinformării în țările din partea vestică a regiunii Balcanilor. 

PB: The Center for European Perspective is an institution that was established in 2020 by the Ministry of Foreign and European Affairs of Slovenia. We have since then grown considerably and are now implementing a vast number of successful projects, because we have, with our hard work, proven that we are trustworthy, and because of that, we have had a lot of projects coming in.

We implement projects in regional cooperation, in peace and security, in strategic communications, strengthening societal resilience and countering disinformation, and of course the flagship Bled Strategic Forum, which is very well known in this part of the world. And it’s really something that we as Center for European Perspective and as Slovenia are really proud of.

We are trying to get the government, the media and civil society organizations to work together to maintain a dialogue and to eventually come to a point where they can together establish national mechanisms for the fight against disinformation.

Having a strategy in place means that you know how you define disinformation, who is responsible for countering it and in what way, how you will communicate the response to the people as well as which sector will be responsible for which part of the defense. That concerns both the sectors within the government, and the sectors of the overall societies.

I would also like to mention another project that has been very successful and that is complementary to the project that I just described, and that is the European digital diplomacy exchange. This is a project that is focused on the proactive strengthening of social resilience to disinformation through successful strategic communications of governments, to the societies in order to inoculate societies when it comes to disinformation. This project has been running for six years now, and it has truly been a very successful one. And it doesn’t include only the Western Balkans, but also the Eastern Partnership countries, the Baltics and the US and Canada.

PB: Centrul pentru Perspectiva Europeană este o instituție care a fost înființată în anul 2020 de către Ministerul Afacerilor Externe și Europene din Republica Slovenia. De atunci ne-am dezvoltat considerabil și în prezent implementăm un număr vast de proiecte de succes, pentru că am reușit prin efort susținut să dovedim faptul că suntem de încredere și datorită acestui lucru, am tot primit de-a lungul timpului numeroase proiecte.

Implementăm proiecte în domenii precum cooperarea regională, pace și securitate, comunicarea strategică, întărind rezistența societății și contracarând dezinformarea, și desigur platforma noastră reprezentativă Forumul Strategic Bled, care este foarte cunoscută în această parte a lumii. Și este ceva de care noi, atât ca Centru pentru Perspectiva Europeană cât și ca Slovenia, suntem foarte mândri.

Încercăm să facem lucrurile astfel încât guvernarea, mass-media și organizațiile societății civile să lucreze împreună pentru a menține un dialog și eventual să ajungă la un punct unde pot stabili împreună mecanisme naționale în lupta împotriva dezinformării.

A avea o strategie implementată înseamnă că știi cum să definești dezinformarea, cine este responsabil pentru combaterea ei și în ce fel, modul în care vei comunica răspunsul către popor, cât și ce sector va fi responsabil pentru care parte a apărării. Acest lucru privește atât sectorul din cadrul guvernării, cât și pe cele din societate în general.

Aș dori să menționez de asemenea un alt proiect care a fost încununat de succes și care este complementar celui pe care l-am descris anterior, anume Schimbul diplomatic digital european. Acesta este un proiect focalizat pe consolidarea proactivă a rezistenței societății în fața dezinformării prin comunicări guvernamentale strategice de succes către societăți pentru a le inocula în ceea ce privește dezinformarea. Acest proiect continuă de șase ani și a fost cu adevărat unul de mare succes. În plus, nu include doar partea vestică a regiunii Balcanilor, ci și țările membre ale Parteneriatului Estic, țările baltice și SUA și Canada.

Meta.mk: Credeți că este posibil ca guvernarea, societatea civilă și mass-media să stea la o masă pentru a discuta împreună strategii pentru combaterea dezinformării?

PB: I have to believe that it’s possible. And I do. I do, honestly in my heart believe that it is possible. I think it takes time. I think it takes a lot of energy and unwavering commitment. It does require an investment both in terms of time and in terms of many frustrations that we encounter along the way. It’s not stopping us. And I do believe that there is the proverbial light at the end of the tunnel.

To some extent, the mistrust between sectors makes sense, but it is also not a finality. It doesn’t have to be this way. If we maintain this dialogue, we will be able to rebuild that trust. Three good people — one in each sector — can be enough for a step forward to be taken. We obviously hope that there is more than three, but we are confident that as time progresses we will get more people on board and be able to rebuild trust.

I want to mention at this point that we had in June in Portorož, in Slovenia, a regional training on countering disinformation. And we had representatives of every Western Balkan government, of Western Balkan media and Western Balkan civil society sector join us in Portorož. We had people from all three sectors working together at a single table. Things did not necessarily always at every point go smoothly, but I saw the dialogue continuing and that is a good sign that when we all gather next time, we will be able to make a step forward.

PB: Trebuie să cred că acest lucru este posibil. Și o fac. Chiar cred, sincer, din tot sufletul meu cred că este posibil. Consider că este nevoie de timp. Este nevoie de multă energie și un devotament de neclintit. Necesită într-adevăr investiție atât în ceea ce privește timpul, cât și numeroasele frustrări care apar pe parcurs. Dar aceste lucruri nu ne opresc. Și cred cu tărie că există acea luminiță legendară la capătul tunelului.

Într-o anumită măsură, neîncrederea dintre părțile implicate are sens, însă nu este definitivă. Nu trebuie să fie așa. Dacă menținem acest dialog, vom reuși să recâștigăm încrederea. Trei persoane bune, câte una pentru fiecare parte implicată, pot fi de ajuns pentru a putea face un pas înainte. Evident că ne dorim să existe mai mult de trei persoane, dar suntem încrezători că odată cu trecerea timpului vom aduna mai mulți oameni care să ni se alăture și vom recâștiga încrederea.

Vreau să menționez și faptul că am avut în luna iunie, în Portorož în Slovenia, un program de formare local despre combaterea dezinformării. Am avut reprezentanți ai fiecărei guvernări, ai fiecărei prese și ai fiecărei societăți civile din partea vestică a regiunii Balcanilor care ni s-au alăturat în Portorož. Am avut persoane din toate cele trei părți implicate lucrând împreună la o masă. Lucrurile nu au mers neapărat strună la fiecare pas, dar am observat dialogul continuând, iar acesta a fost un semn bun că data viitoare când ne vom aduna iarăși, vom fi capabili să facem un pas înainte.

Meta.mk: Publicația instituției CEP Războiul informației și lupta pentru adevăr a dezvăluit tacticile și efectele dăunătoare pe care continua dezinformare străină le poate avea în partea vestică a regiunii Balcanilor, avertizând asupra impactului acesteia. Ce alte idei principale ne puteți împărtăși?

PB: This publication also showed that disinformation is a part of larger influence campaigns. The information space is only one piece of the puzzle of influence campaigns. It affects the economy. It affects diplomacy. It affects relations with our Euro-Atlantic partners.

It’s really important to, first of all, have the awareness that disinformation is there, that it's part of the bigger picture and that we are at this time still unable to counter it effectively in the Western Balkans. And that’s why it’s important to continue working on it. And when it comes to awareness, to also be able to have the research and the institutions committed to exploring this phenomenon in the most result oriented way possible.

PB:  Această publicație ne-a demonstrat de asemenea faptul că dezinformarea face parte din campanii mult mai mari de influență. Spațiul informării este doar una dintre piesele “puzzle-ului” campaniilor de influență. Aceasta afectează economia, diplomația și relațiile cu partenerii noștri din spațiul Euro-Atlantic.

Este foarte important ca, în primul rând, să fim conștienți de faptul că dezinformarea există, că face parte dintr-o imagine de ansamblu și că la momentul actual încă nu suntem capabili să o combatem în mod eficient în partea vestică a regiunii Balcanilor. Și tocmai de aceea este important să continuăm să lucrăm la acest lucru. Iar când vine vorba de conștiență, trebuie să avem de asemenea cercetarea și instituțiile dedicate explorării acestui fenomen în cel mai orientat spre rezultate mod cu putință.

Meta.mk: Credeți că tineretul este în special vulnerabil în fața influenței dăunătoare a dezinformării?

Petra Balažič: Our project does not deal with youth specifically. However, youth are a part of society and obviously we take that in consideration as well. Many times when we have conversations with our partners, this issue comes up. Youth are as vulnerable as every other part of society, but in a different way.

The ways that disinformation reaches them is different from the way that it reaches older populations and generations. We have to take into account the аvenues of disinformation proliferation among young people. We also have to think about how to explain the dangers of disinformation to youth.

Moreover, it’s important to show young people that they have a say, their voice matters, things can change for the better and they do not need to give in to apathy, which has been rising among youth.

And that is something that we can achieve if we give young people a proper perspective and make sure that they know that even though malign actors are trying to convince them that there is no way forward, especially when it comes to [joining] the European Union or the Euro-Atlanticism in general, that is not and does not need to be true.

As I mentioned, we need to understand that generations function differently and they have their own challenges. For older generations, the use of the digital sphere might be a challenge in and of itself. And it’s important that older generations are taught how to navigate the digital sphere and to explain to them that not everything that’s written online is true.

Younger generations don’t necessarily have this problem. Younger generations have been brought up with the tablets and computers and smartphones. They know how to navigate that space. They probably know how to do that better then, you know, the mid generations like Generation X or even Millennials can. What is important for us now is not showing them how to navigate that space and telling them that not everything that’s written on the internet is true. They know that. But we need to be able to communicate with them as effectively and as attractively as the adversaries do.

We have to make sure that they are able to recognize when something has a malign intent and when it doesn’t. I think that this is a very important point. The main way to do that is through education and critical thinking. And it doesn’t necessarily have to be restricted to media literacy exclusively; we need to push for critical thinking in its more general form.

And that is something that the education systems in the Western Balkans, but also in Slovenia and most of the world, could be doing better and should be constantly upgrading, in order to have new, young generations capable of critical thinking. So when they receive information, they are able to make their own assessment on whether it makes sense or not.

Petra Balažič: Proiectul nostru nu se aplică tinerilor în mod special. Cu toate acestea, tineretul face parte din societate și evident că luăm acest lucru în considerare. Adesea când purtăm conversații cu partenerii noștri, se pune această problemă. Tineretul este la fel de vulnerabil ca oricine altcineva care face parte din societate, dar într-un mod diferit.

Modul în care dezinformarea ajunge la ei este diferit față de cel în care ajunge la populațiile și generațiile mai în vârstă. Trebuie să ținem cont de căile de răspândire ale dezinformării printre tineri. Trebuie de asemenea să ne gândim la felul în care să le explicăm tinerilor despre pericolele dezinformării.

Mai mult, este important să le arătăm tinerilor faptul că au un cuvânt de spus, că părerea lor contează, că lucrurile se pot schimba înspre mai bine și că nu trebuie să pice în plasa nepăsării, lucru care a devenit din ce în ce mai comun printre persoanele tinere.

Iar asta este ceva ce putem obține dacă le oferim tinerilor o perspectivă adecvată și ne asigurăm că știu acest lucru chiar dacă diverși actori care au scopuri dăunătoare încearcă să-i convingă de faptul că nu există vreo cale înainte, mai ales când vine vorba de [intrarea în] Uniunea Europeană sau relațiile generale dintre Europa și spațiul Atlantic, ceea ce nu este și nu trebuie să fie adevărat.

Așa cum am menționat, trebuie să înțelegem faptul că generațiile funcționează diferit și că se confruntă cu propriile provocări. Pentru generațiile vârstnice, folosirea sferei digitale poate fi ea însăși o provocare. Și este important ca generațiile mai în vârstă să fie învățate cum să navigheze sfera digitală și să le fie explicat faptul că nu orice este scris în online este adevărat.

Generațiile mai tinere nu au neapărat această problemă. Generațiile tinere au crescut folosind tablete și computere și telefoane inteligente. Știu cum să navigheze acel spațiu. Probabil știu să facă acest lucru mai bine decât generațiile mijlocii precum Generația X sau chiar generația Milenialiilor. Ceea ce este important pentru noi în acest moment este să nu le arătăm cum să navigheze acel spațiu și să le spunem faptul că nu tot ce este scris pe internet este adevărat. Ei știu deja acest lucru. Dar noi trebuie să putem să comunicăm cu ei la fel de eficient și atractiv precum o fac adversarii.

Trebuie să ne asigurăm că sunt capabili să recunoască atunci când ceva are intenții dăunătoare și când nu. Consider că acesta este un punct foarte important. Calea principală prin care putem face asta este prin educație și gândire critică. Și nu este necesar să fie limitat doar la educația în ceea ce privește mass media; trebuie să încurajăm gândirea critică în forma sa generală.

Iar asta este ceva ce sistemele educaționale din partea vestică a regiunii Balcanilor, dar și din Slovenia și din marea parte a lumii ar putea face mai bine și ar trebui să actualizeze în mod constant pentru a avea noi generații tinere capabile de gândire critică. Astfel, atunci când primesc informații, pot să-și formeze propria opinie, dacă au sens sau nu.