Perspectivă aeriană asupra peisajului din Nigeria, realizată cu drona. Imagine realizată de MediaMOF via Wikimedia Commons (CC BY-SA 4.0 Deed).

De Adanna Omeye

Mergeam pe trotuar, iar pielea mea strălucea. Nu datorită unei creme, ci datorită razelor de soare care se reflectau pe piele. Transpirația îmi curgea pe față, iar singurul motiv pentru care nu am plâns, este că astfel, corpul meu ar fi produs și mai multă căldură. Lumina soarelui de la ora trei după-amiaza din Abuja, Nigeria, a fost de nesuportat în acea zi de marți, făcându-mă să mă simt complet neajutorată. Dar cum stau lucrurile în regiunile nordice? Dacă atmosfera este sufocantă aici, în zona nord-centrală, imaginați-vă intensitatea în zonele aride și semiaride din nord, aproape de Deșertul Sahara. Cum pot cei ca noi, care trăiesc în zonele afectate de căldură, să facă față condițiilor meteo care par să se tot înrăutățească?

Implicațiile climatice ale poziționării geografice a Nigeriei

Hartă care arată Nigeria și vecinii ei. Imagine preluată de pe Wikimedia Commons (CC BY-SA 4.0).

Nigeria, o țară cunoscută pentru populația sa tânără, se învecinează cu Camerun, Chad, Niger, Benin și Oceanul Atlantic. Deși aceste granițe facilitează comerțul și legăturile etnice, acestea au și consecințe climatice. Volumul precipitațiilor variază semnificativ în funcție de regiune. Statele din sud-estul Nigeriei înregistrează cele mai ridicate valori, în timp ce statele nord-estice au parte de cel mai mic volum de precipitații. Zona sudică are parte de ploi torențiale datorită maselor de aer în creștere din Oceanul Atlantic și efectelor orografice ale munților Camerun. În același timp, zona nordică înregistrează un nivel scăzut de precipitații, întrucât se află departe de Oceanul Atlantic, fiind afectată de vânturi uscate din Deșertul Sahara, cel mai fierbinte deșert din lume, care se extinde spre Nigeria prin Chad și Niger.

Nigeria este caracterizată în mare parte de un climat tropical. Într-o listă care măsoară temperatura medie anuală în 234 de țări, Nigeria ocupă locul 41, cu o temperatură de 27,3 grade Celsius (81,1 grade Fahrenheit), valoare care a fost înregistrată între anii 1991 și 2020. În timp ce temperaturile în creștere favorizează seceta în regiunile nordice, precipitațiile extreme pot avea de asemenea consecințe devastatoare asupra populației și a bunurilor, cu precădere în zonele de sud. Deși Nigeria nu se numără printre primele zece țări din lume cu risc extrem de inundații, expunerea sa rămâne semnificativă. Raportul privind Riscul Mondial (World Risk Report) indică faptul că Nigeria înregistrează un scor al riscului de inundații cuprins între 31,62 și 100,00 și un scor al expunerii la inundații care variază între 40,97 și 100,00.

În anul 2025, Nigeria s-a clasat pe locul 60 dintr-un total de 193 de țări în cadrul Indexului Mondial de Risc (World Risk Index). Acest index este un raport cu indicatori care prezintă intensitatea și frecvența pericolelor pentru mediu; precum inundații, cutremure, tsunami, cicloane fluviale sau de coastă, secete sau un nivel crescut al mării. Deși acestea sunt parțial cauzate de omenire, agravarea schimbării climatice contribuie la sporirea acestora. În anul 2024, Nigeria a ocupat locul 61, dovedind că situația se agravează, atât în ceea ce privește gravitatea dezastrelor, cât și nivelul de pregătire la nivel național. Cu toate că Nigeria nu se confruntă cu dezastrele naturale menționate mai sus, cele care afectează țara, apar adesea la cote extreme. Astfel de dezastre afectează atât oamenii, cât și economia.

Schimbările climatice și impactul lor negativ

Schimbările climatice au efecte de amploare asupra vieții oamenilor, afectând la rândul lor nivelul de trai și productivitatea economică. În anul 2022, Nigeria a înregistrat a treia cea mai ridicată rată de strămutare internă în Africa, cauzată în principal de conflicte și inundații. Deși dezastrele naturale sunt un motiv mai puțin frecvent al migrației interne, acestea continuă să aibă un impact semnificativ în anumite state. Spre exemplu, în zona Nord-Centrală și zona Nord-Vestică a Nigeriei, dezastrele naturale au reprezentat 7% din cauzele migrării. Datele dezagregate indică un procentaj considerabil în anumite state: Kogi (90%), Katsina (15%), Nasarawa (14%), Kano (12%) și Kaduna (12%).

Criza climatică rămâne unul dintre principalii factori ai creșterii severității dezastrelor naturale. Dintre aceste dezastre, inundațiile sunt cele mai frecvente în Nigeria.

Dezastrele climatice pot de asemenea să afecteze negativ nivelul de trai al oamenilor. În al treilea trimestru al anului 2025, agricultura, care reprezintă un sector esențial în economia țării, a contribuit cu peste 31% la PIB. Prin urmare, perturbări ale resurselor umane și ale condițiilor de trai afectează în mod direct producția agricolă, valabilitatea alimentelor și locurile de muncă. Această situație a produs o dependență crescută de importuri, o scădere a nivelului de trai și reducerea oportunităților de angajare. Femeile resimt impactul în mod disproporționat, deoarece acestea constituie un procentaj semnificativ al sectorului agricol din Nigeria.

Un exemplu reprezentativ este statul Kano, un centru din nord dedicat comerțului și agriculturii, renumit pentru producția sa de arahide, mei, fasole, porumb, sorg și orez. Inundațiile din anul 2024 au afectat peste 25% din producția agricolă estimată. Catastrofa s-a soldat cu 26 de decese, 50 de răniți și distrugerea a peste 1.000 de locuințe. În perioada iunie – septembrie a anului 2024, inundațiile din Nigeria au cauzat 280 de decese, 2.504 de răniți, 122.330 de locuințe distruse, distrugerea a 17.000 de acri de teren agricol și strămutarea a aproximativ 641.500 de locuitori.

Alte dezastre climatice în Nigeria includ seceta și valurile de căldură, care sunt mai dure în zonele nordice.

Pașii de urmat

În ciuda efectelor negative ale crizei climatice, nigerienii găsesc soluții pentru a le diminua. Prin urmare, au fost implementate mai multe soluții inovatoare. De exemplu, Green Quest (Inițiativa Verde), o abordare bazată pe transformarea activităților în jocuri și acțiuni comunitare, fondată de Grace James, încurajează comunitățile să abordeze problema inundațiilor prin educație, implicare și practici sustenabile. Deși guvernul intervine la rândul său cu politici și proiecte de infrastructură realizate prin parteneriat, este nevoie de eforturi suplimentare pentru a putea reduce riscurile și suferința. Inovația este necesară, iar implicarea fiecăruia poate duce la rezultate semnificativ mai bune. 

Potrivit unor descoperiri făcute de Unitatea de Cercetare Climatică (Climatic Research Unit), anul 2024 a fost cel mai fierbinte an la nivel global, pe baza datelor comparate din anii 1850 până în 2024. Raportul afirmă:

Each of the last four decades has been successively warmer than any decade that preceded it since 1850. Human influence has warmed the climate at a rate that is unprecedented in at least the last 2,000 years.

Ultimele patru decenii au fost, pe rând, mai calde decât orice deceniu precedent începând cu 1850. Influența umană a cauzat încălzirea climei la un nivel fără precedent în ultimii 2000 de ani.

Numeroase activități, precum creșterea arderii gazelor la faclă, scurgerile de petrol, emisiile de carbon provenite de la vehiculele de transport, emisiile agricole și multe altele, au contribuit la schimbările climatice din Nigeria.

Din nefericire, radiațiile solare puternice sunt un fenomen la care ne adaptăm, însă schimbările climatice și consecințele lor, precum inundațiile sau seceta, trebuie abordate, pentru ca generațiile viitoare să evite efectele lor. Activitățile umane au contribuit în mod semnificativ la efectele extreme ale schimbării climatice, însă tot oamenii au puterea de a implementa soluții. Este nevoie de implicarea tuturor pentru a crea schimbarea pe care ne-o dorim.