Colaj de Global Voices, creat folosind CanvaPro, cu capturi de ecran de la CNN Brasil/YouTube și Agostina Paez/Instagram. Utilizare corectă.

Pe 6 februarie, o avocată argentiniană de 29 de ani a fost arestată în Rio de Janeiro. Cu câteva zile mai devreme, pe 14 ianuarie, Agostina Paez a fost înregistrată într-un video plecând dintr-un bar cu alte două femei, strigând „mono” (maimuță în spaniolă) către membrii personalului și făcând gesturi și sunete care imitau animalul. Paez, care vizita orașul ca turistă, a fost mai târziu eliberată cu un dispozitiv de monitorizare la gleznă. Ea rămâne însă sub urmărire penală și nu poate părăsi Brazilia până la proces.

Conform unui raport înregistrat de unul dintre angajați la secția de poliție, comportamentul considerat o insultă rasială a avut loc în urma unei dispute privind nota de plată. El a fost, de asemenea, cel care a înregistrat videoul, potrivit Agência Brasil.

Paez a postat un video pe contul ei de Instagram pe 5 februarie, după ce a aflat că a fost emis ordinul de arest, spunând că îi sunt încălcate drepturile și că este disperată și speriată. Aceasta a spus pentru canalul TV argentinian El Trece că nu a vrut să fie rasistă. Sunt argentiniană. A fost o reacție emoțională, nu mi-am putut vreodată imagina gravitatea situației și a tot ceea ce a urmat”, a declarat ea. Aceasta a mai spus pentru agenția de știri că a primit amenințări.

Povestea a surprins internauții prin cât de dur tratează legea din Brazilia rasismul, acesta fiind o infracțiune penală. Acest lucru este scris în Constituția Federală a țării din 1988.

brasileiros is this real there is no community note https://t.co/iUWnNEddBl

— Lesbian Shadow (@shadowesbian) February 16, 2026

Brazilieni, este adevărat? Nu există observații din partea comunității.
—
O argentiniană plânge pe TikTok pentru că a fost rasistă în Brazilia, și acum nu poate pleca. Doamne, rasismul este ilegal în Brazilia (5 ani de închisoare).

Din 1989, conform legii braziliene, rasismul este o infracțiune imprescriptibilă, pentru care nu se acordă cauțiune. Dacă este găsită vinovată, persoana riscă o condamnare între doi și la cinci ani de închisoare. Din 2023, pentru o insultă rasială — când aceasta este adresată mai degrabă unei anumite persoane, decât unui colectiv — pedeapsa a fost de asemenea majorată și este echivalată cu cea pentru rasism în legislație. Paez a fost acuzată de aceasta din urmă.

Brazilia a introdus prima lege care făcut discriminarea rasială o infracțiune în anii 1950, înainte de progresele care au avut loc doar după dictatura militară (1964-1985). Legea a fost numită după Afonso Arinos, un membru al parlamentului care a înaintat propunerea, după ce șoferul său negru a avut parte de discriminare la o brutărie din Rio. Proiectul de lege a câștigat popularitate în rândul opiniei publice după ce dansatoarea și activista Katherine Dunham a denunțat public un hotel pentru că i s-a refuzat o cameră. Cu toate acestea, pedepsele erau mai mici decât cele din legislația actuală.

Mitul democrației rasiale

Timp de zeci de ani, Brazilienii au susținut mitul conform căruia țara lor este o democrație rasială, datorită amestecului dintre rase, în ciuda violenței și discriminării care continuă și azi, după secole de colonizare și sclavie.

Țara a primit cel mai mare număr de sclavi din Americi și are cea mai mare populație de origine africană din afara Africii. Potrivit celui mai recent recensământ din 2022, din populația de 213 milioane de persoane, 43,3% dintre brazilieni se autoidentifică ca având o etnie mixtă („pardo”), 10,2 ca negri și 0,8 ca indigeni.

Cu toate că există legi și politici de acțiune afirmativă împotriva rasismului, rasismul structural este încă înrădăcinat în societatea braziliană, fapt recunoscut printr-un vot unanim al Curții Supreme Federale (STF) în decembrie 2025. „Spunem că rasismul brazilian este structural pentru că întreaga noastră societate se bazează pe fundamente rasiale. Aici, este un fenomen atât de normalizat încât face parte din funcționarea normală a societății noastre”, explică un articol al celor de la Brasil de Direitos.

Cu toate acestea, mișcările sociale și impactul tot mai mare al poveștilor de la știri au adus progres în învățarea și discutarea acestei probleme printre brazilieni în ultimele decenii, după cum a spus Aline Miklos, activist și director de promovare a cauzelor sociale la Institutul Vladimir Herzog, pentru agenția de știri argentiniană Página 12.

Tanto Brasil como Argentina fueron países construidos sobre la explotación sistemática de la mano de obra indígena y africana, lo que dio lugar a procesos de genocidio y etnocidio contra estas poblaciones. En Brasil, un factor histórico que contribuye a que los delitos de carácter racial sean tratados con mayor seriedad, es que los grupos racializados se encuentran cada vez más organizados y, proporcionalmente, representan un número mayor de personas que en Argentina. Esta organización les permite ejercer presión sobre el Estado.

Both Brazil and Argentina were countries built upon the systematic exploitation of Indigenous and African labor, which took place amid processes of genocide and ethnocide against these people. In Brazil, a historical factor that contributes to crimes of a racial character being treated with greater seriousness is that racial groups are more organized and, proportionally, represent a greater number of people than in Argentina. This organization allows them to put pressure on the State.

Atât Brazilia, cât și Argentina au fost țări construite pe exploatarea sistematică a muncii indigenilor și africanilor, care a avut loc în contextul proceselor de genocid și etnocid împotriva acestor persoane. În Brazilia, un factor istoric care face ca infracțiunile cu caracter rasial să fie tratate cu mai mare seriozitate este acela că grupurile rasiale sunt mai organizate și reprezintă proporțional un număr mai mare de persoane decât în Argentina. Această organizare le permite să pună presiune pe stat.

De asemenea, Pagina 12 compară cazul lui Paez din Brazilia cu ceea ce i s-ar fi întâmplat în țara natală. Jurnalista Dolores Curia scrie că probabil „nu-i fi cauzat nicio problemă” acolo. „Diferența în legislația argentiniană este aceea că, acolo, rasismul nu este nici o infracțiune prevăzută de lege, nici un fenomen structural”, a declarat ea.

Cartonaș roșu

Brazilieni cu o pancartă pe care scrie: „Cartonaș roșu rasismului”, după atacurile împotriva jucătorulului de fotbal Vinicus Jr., în 2023. Foto de Rafa Neddermeyer/Agência Brasil. Utilizare corectă.

Diferența privind felul în care fiecare țară din America de Sud recunoaște și abordează rasismul a devenit mai evidentă în ultimii ani, în special pe terenurile de fotbal. Au existat un număr de cazuri în care au fost implicate echipe din Conmebol (Confederația Sudamericană de Fotbal). În martie 2025, de exemplu, fanii echipei Cerro Porteño din Paraguay au făcut gesturi de maimuță și l-au scuipat pe Luighi, un fotbalist de la echipa braziliană Palmeiras. În 2024, echipa feminină a clubului Grêmio, alt club brazilian, a părăsit terenul în semn de protest după ce o jucătoare din echipa argentiniană River Plate a făcut gesturi rasiste la adresa unui băiat de mingi în timpul Cupei Feminine din Brazilia. Patru jucătoare de la River au fost apoi arestate pentru insulte rasiale.

Cel mai recent caz, care implică de asemenea cuvântul „maimuță” folosit ca insultă rasială într-un context sportiv, a avut loc la un meci din Liga Campionilor dintre echipele Real Madrid și Benfica din 17 februarie la Lisabona, după ce Vinicius Junior, brazilian și unul dintre cei mai buni jucători ai lui Real Madrid, a marcat un gol victorios. Acesta a mers la arbitru pentru a activa protocolul antirasism FIFA, după ce a spus că a auzit cuvântul de la argentinianul Gianluca Prestianni. Sportivul de la Benfica, care și-a acoperit gura cu tricoul în timp ce îi spunea ceva lui Vinicius Junior, evitând citirea pe buze, a susținut că a fost interpretat greșit și a negat folosirea insultelor rasiale. Clubul portughez i-a susținut versiunea.

Din cauza altor atacuri rasiste pe care le-a suferit în timpul carierei sale din Spania, „Vini Jr” a devenit una dintre principalele voci care luptă împotriva rasismului din fotbal — de când a ajuns la Madrid, acum opt ani, a raportat 20 de cazuri de presupus abuz rasial. Criticii săi atrag adesea atenția asupra faptului că este o persoană care face pe victima, dând vina pe stilul său provocator pentru incidente.

Acum câțiva ani, un alt video a devenit viral printre sud-americani. Un băiat care purta tricoul echipei naționale a Argentinei vede o maimuță mergând pe firele electrice din curtea din spate, în vreme ce o femeie îl filmează. Băiatul spune apoi: „Vinicius! Vinicius Jr! Vei fi electrocutat”, și imită o maimuță. De asemenea, acesta mormăie și se corectează: „Nu, așa fac porcii, ca Mbappé”, referindu-se la jucătorul francez Kylian Mbappé, care a suferit și el ca urmare a abuzului rasial de-a lungul carierei sale.

Potrivit CNN Brasil, după arestarea Agostinei Paez, ziarele argentiniene au publicat ghiduri care îi avertizează pe călători despre legile braziliene privind rasismului, oferind sfaturi despre gesturi și cuvinte pe care să le evite atunci când vizitează țara.