Un artist marchează 120 de ani de sărbătorire a Zilei Naționale a Aromânilor prin publicarea a 120 de portrete ale unor aromâni remarcabili

Aromanian National Day gallery of 120 prominent Aromanians by Zoran Cardula, used with permission.

Galeria lui Zoran Cardula cu 120 de portretele ale unor aromâni importanți, cu ocazia Zilei Naționale a Aromânilor.

În fiecare an, pe 23 mai, aromânii, o comunitate etnică indigenă din Balcani, sărbătoresc Ziua Națională a Aromânilor, care marchează recunoașterea lor ca millet de către Imperiul Otoman în 1905. În acest an, artistul macedonean Zoran Cardula a marcat ocazia sărbătoririi a 120 de ani prin publicarea a 120 de portrete digitale cu personalități istorice importante care au origini aromâne, subliniind contribuția lor în regiune și nu numai.

Cunoscuți și ca vlachs, amãnj, aromani, vlasi, vlahi sau cincari, aromânii vorbesc aromâna, o limbă romanică estică înrudită cu latina și româna contemporană. Aproximativ 250.000 de oameni din Balcani și din diaspora o vorbesc activ,
păstrând-o ca parte esențială a identității lor etnice, în vreme ce mulți alții au fost asimilați de-a lungul timpului de culturile naționale mai extinse, inclusiv prin căsătoriile interetnice.

Într-o declarație pentru Global Voices, Zoran Cardula a explicat:

Денес се навршуваа 120 години како турскиот Султан Абдул Хамид Втори со посебен документ, Декрет, ги признал Власите како посебен народ, со посебен етнички, јазичен и култрен  идентитет, на територијата на целата Отоманска Империја.  Од тој ден на Власите им биле гарантирани сите основни човекови права како и останатите немуслимански народи кои живееле на тие простори.

This May 23 marks 120 years since the Turkish sultan Abdul Hamid II recognized the Aromanians as a separate people, with particular ethnic, linguistic and cultural identity on the territory of the whole Ottoman Empire. Since that day, the state guaranteed the Aromanians all basic human rights as to the other non-Muslim peoples who lived in these areas.

Anul acesta, pe 23 mai, se împlinesc 120 de ani de când sultanul turc Abdul Hamid II a recunoscut aromânii ca popor distinct, având o identitate etnică, lingvistică și culturală distinctă pe teritoriul întregului Imperiu Otoman. De atunci, statul a garantat aromânilor toate drepturile fundamentale ale omului, la fel ca altor popoare care nu sunt musulmane și care locuiau în aceste zone.

Ziua de 23 mai este o sărbătoare oficială în Macedonia de Nord, fiind numită Ziua Națională a Vlahilor. Aceasta se sărbătorește și în România, și este cunoscută ca Ziua Românității Balcanice. Aceasta este marcată pe 10 mai din cauza diferitelor calendare folosite la începutul secolului al XX-lea.

Cardula a explicat de ce a creat seria portretelor digitale cu persoane celebre de origine aromână, pe care a publicat-o pe Facebook și a devenit virală.

Овој ден е се слави како Национален ден на Власите и по повод тоа илустраирав 120 портрети на познати личности со влашко потекло. Сите тие имаат оставено своја трага во влашката историја и култура. Тие во исто време се и Македонци, Албанци, Срби, Грци, Југословени, Црногорци, Романци, Унгарци, Италијани, Германци, Австријци, Американци, Бугари и секако се дел од историјата на државите каде живееле. Секогаш посветени на развојот на државата во која живеат и лојални ма истата. Власите се нераскинлив дел од Европа.

This day is celebrated as the Aromanian National Day and for the occasion, I illustrated 120 portraits of famous persons of Aromanian origin. They all have left their mark in the Aromanian history and culture. At the same time, they were also Macedonians, Albanians, Serbs, Greeks, Yugoslavs, Montenegrins, Romanians, Hungarians, Italians, Germans, Austrians, Americans, Bulgarians, and integral part of the history of the countries they inhabited. All of them were devoted to the development of their home state and exhibited high national loyalty. The Aromanians are an indispensable part of Europe.

În această zi se sărbătorește Ziua Națională a Aromânilor, iar cu această ocazie am ilustrat 120 de portrete ale unor persoane celebre de origine aromână. Toți acești oameni și-au lăsat amprenta asupra istoriei și culturii aromâne. În același timp, ei sunt macedonieni, albanezi, sârbi, greci, iugoslavi, muntenegreni, români, unguri, italieni, germani, austrieci, americani, bulgari, și sunt profund legați de istoria țărilor în care au locuit. Toți au fost devotați dezvoltării statului lor de origine și au dat dovadă de multă loialitate națională. Aromânii sunt indispensabili pentru Europa.

Zoran Cardula este un artist grafic și pictor prolific. Deși a terminat inginerie electrică, a lucrat ca designer de când era student. Acesta folosește adesea designul ca formă de activism promovând drepturile omului și valorile progresiste.

Cu permisiunea sa, Global Voices prezintă o mică selecție a portretelor aromânilor remarcabili din galeria sa, împreună cu extrase prescurtate ale poveștilor acestora, care prezintă diversitatea și influența lor istorică.

Portretul lui Konstantin (Koča) Popović de Zoran Cardula, folosit cu permisiune.

Konstantin (Koča) Popović (1908–1992), născut în Belgrad, Serbia.
Comunist, suprarealist, veteran al Războiului Civil Spaniol și comandant al Primei Divizii Proletare a partizanilor iugoslavi. General al Armatei Poporului Iugoslav și Șef al Statului Major General, un diplomat care a venit cu ideea mișcării de nealiniere. A primit Ordinul de Erou al Poporului în Iugoslavia.

Portretul lui Nicola Dumba de Zoran Cardula, folosit cu permisiune.

Nicolae Dumba (1830-1900), născut în Viena, Austria.
Industrialist, politician liberal și filantrop. Susținător al artelor și prieten cu Gustav Klimt, Richard Vagner și Johann Strauss fiul. La inițiativa lui a fost compus celebrul vals Dunărea Albastră. A finanțat construcția sălii de concerte Musikverein, locul unde se ține concertul anual de Anul Nou de la Viena.

Portretul Dragăi Ljočić de Zoran Cardula, folosit cu permisiune.

Draga Ljočić (1855–1926), născută în Šabac, Serbia.
A fost prima femeie doctor din Serbia. Aceasta a studiat medicina la Zürich și a fost asistentă medicală și locotenent în mai multe războaie, printre care conflicte cu Imperiul Otoman (1876–1878), cu Bulgaria (1855–1886), în Războaiele Balcanice (1912-1913) și în Primul Război Mondial. Ea a luptat mult împotriva discriminării de gen cu care se confrunta la serviciu.

Portretul lui Nicola Martin de Zoran Cardula, folosit cu permisiune.

Nikola Martin (1903–1973), născut în Crușova, Macedonia de Nord.
Unul dintre cei mai celebri pictori din Iugoslavia. Educat la Skopje, București și Paris. A cofondat Galeria Națională a Macedoniei. Acesta a lăsat moștenire orășelului natal o colecție de 62 de capodopere care se află acum la o galerie de artă care îi poartă numele, un loc de neratat pentru cine vizitează Crușova.

Portretul lui Yiannis Boutaris de Zoran Cardula, folosit cu permisiune.

Yiannis Boutaris (1942–2024), născut în Salonic, Grecia.
Producător de vinuri grec și politician progresist care a fost primar al orașului Salonic din 2011 până în 2019. Ambii părinți erau de origine aromână, din Crușova și Moscopole (Albania). A fost activ în mișcarea de stânga și cofondator al organizației de mediu Arcturos. Fundația Primari de Oraș din Marea Britanie l-a numit „cel mai bun primar din lume” în luna octombrie 2012.

Portretul lui George Averoff de Zoran Cardula, folosit cu permisiune.

Gheorghe Averov (1815–1899), născut în Mețovo, Grecia.
A fost un filantrop bogat care și-a făcut averea în Alexandria. A fondat numeroase școli atât în Egipt, cât și în Grecia. A finanțat renovarea Stadionului Panathenaic, ceea ce a permis Atenei să găzduiască la timp prima Olimpiadă modernă în 1896. A contribuit și la înființarea Universității Tehnice Naționale din Atena și a donat Marinei grecești. Acesta a primit postmortem onoarea de Important Binefăcător Național.

 

Portretul Floricăi Bagdasar de Zoran Cardula, folosit cu permisiune.

Florica Bagdasar (născută Ciumetti) (1901–1978), în Bitola, Macedonia de Nord.
Neuropsihiatru român și prima femeie ministru din România, fiind ministru al sănătății din 1946 până în 1948. Educată în România, R. Moldova și SUA. După ce a studiat la Harvard, ea și soțul său au adus neurochirurgia modernă în România. Aceasta a fondat și a condus Centrul de Igienă Mintală din București, axându-se pe sănătatea mintală a copiilor. Mai târziu, a fost profesor universitar și vicepreședinte al Crucii Roșii din România. Activă politic din 1944, în cariera sa a avut funcții de rang înalt, ca mai târziu să fie victimă a epurării staliniste.

Portretul lui Costa Paciu – Patriarhul Cyril de Zoran Cardula, folosit cu permisiune.

Costa Paciu, Patriarhul Cyril al Bulgariei (1901–1971), născut în Sofia, Bulgaria.
A fost primul patriarh al Patriarhatului reînființat al Bulgariei, fiind ales în 1953. Strămoșii lui Paciu au venit în Bulgaria prin Veles, provenind din orășelele de aromâni Grabuva și Moscopole din Albania. A luat numele religios Cyril în 1924 și a devenit Mitropolit de Plovdiv în 1938. Acesta a ajutat la prevenirea deportării evreilor bulgari în timpul Holocaustului și a fost recunoscut la Yad Vashem ca fiind unul dintre Drepții între popoare.

Portretulul lui Todor Proia – Toše Proeski de Zoran Cardula, folosit cu permisiune.

Todor (Toše) Proeski (1981–2007), născut în Prilep, Macedonia de Nord.
Cântăreț și cantautor macedonian, considerat una dintre cele mai mari vedete ale peisajului muzical balcanic. Părinții săi sunt din familiile de aromâni Proia și Nalbanti. A obținut discul de aur în regiune și a devenit ambasador al bunăvoinței UNICEF pentru eforturile sale umanitare. Ultimul său concert din Skopje, o strângere de fonduri UNICEF pentru renovarea de școli, a atras peste 25.000 de oameni. Acesta a murit într-un accident de mașină înainte de un mare turneu regional. Postmortem, acesta a fost numit cetățean de onoare al Macedoniei și rămâne în memorie ca unul dintre cele mai mari talente muzicale din regiune.

Portretul Simonei Halep de Zoran Cardula, folosit cu permisiune.

Simona Halep, născută în 1981 în Constanța, România.
Jucătoare profesionistă de tenis, retrasă acum. În 2017 și 2018, ea a fost clasată pe primul loc mondial la simplu feminin de către Asociația de Tenis Feminin (WTA). Halep a câștigat 25 de titluri la turneele din circuitul WTA, inclusiv la Rolland Garros în 2018 și la Wimbledon în 2019.

Ca reacție surpriză la galeria sa de portrete, Cardula a primit un portret cu el, realizat în stilul său. Colegul și prietenul său, designerul macedonian Nebojša (Bane) Gelevski, l-a realizat pentru că era „o ilustrație care lipsea din fantasticul său album de 120 de portrete ale unor aromânce și aromâni celebri. A trebuit să-l fac!”

Portretul lui Zoran Cardula de Nebojsha (Bane) Gelevski, folosit cu permisiune.

Începe discuția

Autori, vă rugăm Deconectează-te »

Indicații

  • Toate comentariile sunt verificate de un moderator. Nu trimite comentariul de mai multe ori sau va fi perceput ca fiind spam.
  • Te rugăm să-i tratezi pe ceilalți cu respect. Comentariile care conțin mesaje de ură, sunt obscene sau reprezintă atacuri personale nu vor fi aprobate.