Ilustrație realizată de Global Voices folosind Canva Pro.

Acest articol scris de Natalia Romero și Ricardo Sánchez Gómez oferă o privire de ansamblu asupra inițiativei de jurnalism participativ Mi Storia (Povestea mea), creată de și pentru adolescenții și tinerii din Columbia. Autorii fac și ei parte din proiectul care folosește jurnalismul pentru a preveni recrutarea forțată a copiilor și adolescenților de către grupările armate nonstatale. Articolul a fost tradus de Beatrice Twentyman pentru Latin America Bureau.

Columbia este o țară care suferă de zeci de ani din cauza consecințelor conflictului armat intern. În ciuda acordului de pace din 2016 dintre guvernul columbian și gruparea de gherilă Forțele Armate Revoluționare din Columbia (FARC), violența nu a încetat complet.

Războiul din Columbia a continuat din cauza existenței grupărilor armate care refuză să se destrame, în vreme ce au apărut noi actori violenți, printre care dizidenți FARC și bande criminale implicate în traficul cu droguri și mineritul ilegal, precum Clan del Golfo (Clanul din Golf). Atât puterea redusă a statului în anumite regiuni, cât și lipsa implementării suficiente a acordului de pace au contribuit la continuarea conflictului.

Ilustrație de la Mi Historia, folosită cu permisiune.

Civilii nu sunt cruțați de suferința cauzată de război și nici numeroșii copii care au devenit victimele violenței. Potrivit Comisiei pentru Adevăr, din 1990 până în 2017, au fost 16.238 de cazuri de recrutare forțată în țară. Cifrele de la Consiliul Prezidențial pentru Drepturile Omului indică faptul că 8.245 de minori au fost victimele recrutării realizate de organizații criminale de la semnarea acordului de pace dintre guvern și FARC în 2016. Mai mult de 15% dintre acești minori provin din comunități de indigeni sau de negri.

Recrutarea tinerilor este realizată de grupări criminale armate, care doresc să își consolideze forțele, folosind diverse tactici, printre care escrocheria, coerciția și promisiunea de beneficii economice. Din perspectiva tinerilor care sunt vizați de recrutarea forțată, lipsa oportunităților de angajare și educație în regiunile afectate de conflict reprezintă factorul decisiv, deoarece îi face vulnerabili la influența acestor grupări armate.

Proiectul Mi Historia a fost creat în 2022 ca răspuns la această situație. Acesta a apărut în urma unui parteneriat dintre Fundația Mi Historia, organizația caritabilă Benposta, Universitatea Leeds din Regatul Unit și Universitatea Rosario din Bogota.

Mi Historia promovează pacea în unele dintre cele mai marginalizate comunități din Columbia. În aceste locuri, jurnalismul apare ca o unealtă care le permite tinerilor să analizeze nu doar lumea din jurul lor și locul acestora în ea, dar și pe ei înșiși. Jurnalismul devine o unealtă cu care tinerii pun sub semnul întrebării și analizează propriile vieți și împrejurări.

Directorul proiectului, Mathew Charles, un fost jurnalist BBC și corespondent din America Latină pentru The Telegraph, explică:

La mayoría de jóvenes que se unen a grupos armados lo hacen porque lo perciben como una solución a cualquier crisis que están enfrentando. Podría ser la pobreza, la violencia intrafamiliar, la búsqueda de venganza, entre otros. Entonces, usamos el periodismo para fortalecer las competencias psicosociales y emocionales, que según hemos identificado, son fundamentales para el desarrollo de la salud mental y la autoestima, relacionados con la prevención de violencia. La idea básica es que un o una joven que se siente bien consigo mismo/a no es un/a joven que se mete en grupos armados.

Most young people who join armed groups do so because they see it as a solution to whatever crisis they are facing. It could be poverty, domestic violence, or seeking revenge, amongst other things. So, we use journalism to strengthen psychosocial and emotional competencies, which we have identified as fundamental to the development of mental health and self-esteem, when considering violence prevention. The basic idea is that a young person who feels good about themself is not a young person who would join an armed group.

Majoritatea tinerilor care se alătură grupărilor armate fac acest lucru deoarece îl percep ca pe o soluție la criza cu care se confruntă. Ea poate fi sărăcie, violență domestică sau răzbunare, printre altele. Așadar, noi folosim jurnalismul pentru a consolida competențele psihosociale și emoționale pe care le-am identificat ca fiind fundamentale pentru dezvoltarea sănătății mintale și stimei de sine, când ne-am gândit la prevenirea violenței. Ideea de bază este că un tânăr care se simte bine cu el însuși nu se va alătura unei grupări armate.

Echipa redacției Caraibe (Alto San Jorge) în Puerto Libertador, Córdoba (2022). Foto folosită cu permisiune.

Jurnalismul responsabil contribuie la crearea legăturilor sociale și la vindecarea rănilor lăsate de conflict prin consolidarea empatiei și a înțelegerii reciproce.

Daniel Pardo de la UNICEF a spus despre proiect:

A través del periodismo y el uso de herramientas digitales, los jóvenes pueden expresar sus sentimientos y contribuir a la construcción de la paz, así como a la resolución de conflictos. Esta perspectiva resalta el papel crucial que desempeña el periodismo y la tecnología en el empoderamiento de la juventud y la promoción de un ambiente pacífico y conciliador.

Through journalism and the use of digital tools, young people can express their feelings and contribute to peacebuilding as a resolution to conflict. This highlights the crucial role that journalism and technology play in youth empowerment and promoting a calm and conciliatory environment.

Prin jurnalism și utilizarea instrumentelor digitale, tinerii își pot exprima sentimentele și contribui la consolidarea păcii ca rezoluție a conflictului. Acest lucru scoate în evidență rolul crucial pe care jurnalismul și tehnologia îl joacă în susținerea tinerilor și în promovarea unui mediu calm și conciliant.

Inițiativa numără mai mult de 80 de tineri reporteri distribuiți în cinci redacții regionale: redacția Amazon, redacția Munții Anzi, redacția Caraibe, redacția Los Llanos și redacția Pacific.

Captură de ecran mai veche de pe site-ul „Mi Historia” cu diversele redacții din toată Columbia. Utilizare corectă.

Proiectul le-a permis copiilor din toată țara să își gestioneze viețile de zi cu zi mai ușor și mai normal. Ángela España, o tânără jurnalistă din redacția Pacific, spune:

Antes no me gustaba tanto socializar ni hablar con las demás personas, pero ahora, gracias al proyecto, me siento más libre para hablar con las demás personas, e incluso, hacer entrevistas.

Before [joining Mi Historia], I didn’t like socialising or talking much to other people, but now, thanks to the project, I feel freer to talk to others and I even do interviews.

Înainte [de Mi Historia], nu îmi plăcea să socializez sau să vorbesc mult cu alți oameni, dar acum, datorită proiectului, mă simt mai liberă să vorbesc cu alții și iau chiar și interviuri.

Tinerii jurnaliști au făcut un curs cu diplomă în jurnalism pentru pace și producție audiovizuală. Programul academic pentru tineri nu doar că le-a dezvoltat abilitățile jurnalistice, ci le-a și oferit perspective valoroase asupra vieții de zi cu zi și asupra viitoarei lor activități. Laura Paez, o tânără jurnalistă din redacția Los Llanos, spune:

Lo que más me gustó del diplomado es que aprendí a desenvolverme más, a entender la importancia que tiene el periodismo en la vida cotidiana y a tener mejor oratoria, y perderle el miedo a las cámaras.

What I liked most about my diploma is that I learned to be more self-reliant, to understand the importance of journalism in everyday life, to have better public speaking skills, and to let go of my fear of the camera.

Ceea ce mi-a plăcut cel mai mult la curs este că am învățat să mă bazez mai mult pe mine, am înțeles importanța jurnalismului în viața de zi cu zi, mi-am îmbunătățit abilitățile de vorbit în public și nu mai am frică de camera de filmat.

Echipa redacției Pacific într-o vizită la Bogotá din Buenaventura (2022). Foto folosită cu permisiune.

Pe lângă redacții, Mi Historia a înființat mai mult de 20 de cluburi de jurnalism în școli din zone în care violența face parte din viața de zi cu zi. Aceste cluburi nu doar că încurajează interesul și participarea în activități jurnalistice, ci oferă și pregătire esențială în domenii precum fotografie, redactare și producție audiovizuală pentru începători. Aceste inițiative au ca scop sprijinirea elevilor, oferindu-le instrumentele necesare pentru a analiza mediul lor social și pentru a se exprima în legătură cu acesta, promovând totodată rolul transformator pe care jurnalismul îl poate avea în consolidarea păcii.

În opinia Mónicăi Ochoa, de la USAID, Mi Historia a lăsat o amprentă de durată asupra vieții jurnaliștilor implicați în proiect:

Creo que ha generado en los jóvenes una huella en términos de darles esas herramientas para abrir su mente y sus capacidades, para entender que las problemáticas que posiblemente viven en sus territorios no solo les suceden a ellos

I think it has left a mark on the young people involved in terms of giving them the tools to open their minds and their capabilities, to understand that the problems they may experience in their territories do not only happen to them.

Cred că și-a lăsat amprenta asupra tinerilor, oferindu-le instrumentele care
le-au deschis mințile și capacitățile de a înțelege că problemele cu care se pot confrunta în zonele de unde vin nu li se întâmplă doar lor.

Redacția Caraibe (Alto Sinú) în Tierralta, Córdoba (2023). Foto folosită cu permisiune.

Tinerii jurnaliști au scris știri și articole de primă pagină, au produs podcasturi și au creat eseuri fotografice și articole audiovizuale pentru canalele media ale proiectului. Microfoanele Mi Historia au fost folosite atât pentru a lua interviuri unor personalități cunoscute precum comisara Lucía González și profesorul Mauricio Jaramillo, cât și pentru a produce documentare ca „Refugio” (Refugiul) și „Mitú: Tristeza en la selva” (Mitú: Tristețe în pădure). Există de asemenea oportunități ca tinerii reporteri să-și spună opinia asupra subiectelor care îi interesează. Proiectul oferă și videouri didactice în care sunt furnizate instrucțiuni despre cum se ia un interviu bun, de exemplu.

Acest documentar este despre comunitatea Benposta, un refugiu pentru tinerii cu probleme:

„En mis propias palabras” (În propriile mele cuvinte) a fost o serie de podcasturi în care jurnaliștii au investigat probleme care îi interesau și în care au reflectat asupra situaților zilnice cu care se confruntă în localitățile lor. Acel prim exercițiu practic a devenit acum Radio Trompo, un post de radio digital și alternativ produs de tineri jurnaliști din cadrul Mi Historia.

Puteți asculta Radio Trompo mai jos:

Redacția din Munții Anzi, Bogotá (2022). Foto folosită cu permisiune.

Radio Trompo este un proiect realizat în parteneriat cu organizația Benposta din regiunea Caraibe care dorește să se asigure că tinerii sunt incluși în dezbaterea publică și în consolidarea păcii. Postul, care a primit finanțare de la ambasada Austriei în Bogota și de la organizația caritabilă germană Misereror, promovează un discurs bazat pe comunitate, centrat pe integrarea punctelor de vedere diverse și reducerea diviziunilor pentru a înțelege felul în care conflictul afectează comunitățile.

Echipa redacției Caraibe (Alto Sinú) în Tierralta, Córdoba (2023). Foto folosită cu permisiune.

Mi Historia s-a dezvoltat de la o încercare singulară de răspuns pentru o problemă critică, în care aborda experiențele victimelor recrutării forțate, la o platformă comprehensivă de jurnalism participativ care educă și sprijină tinerii din Columbia în interiorul comunităților acestora.