Romii reprezintă cel mai mare grup minoritar din Bosnia și Herțegovina (BiH) și se confruntă de obicei cu prejudecăți, discriminare și excluziune. Almir Agić, un rom de  22 de ani din Ilijaš, de lângă Sarajevo, luptă cu prejudecățile prin poezie și artă, dând o voce celor invizibili din societate.

În colecția sa de poezii numită „Kaktus u polju orhideja” („Cactusul din câmpul cu orhidee”), acesta înfățișează lupta interioară cauzată de sentimentele sale și de așteptările societății, subliniind felul în care indivizii trebuie adesea să se adapteze unor norme preexistente.

Agić explică că el este cactusul din poezia sa, fiind o persoană care, crescând înconjurat de provocări, a învățat să se apere și să supraviețuiască în ciuda tuturor greutăților. Orhideea îl reprezintă pe celălalt, cineva care vine dintr-o lume diferită și mai blândă, dar care este înconjurat și el de reguli nescrise de la care nu te poți abate.

„Prin acest simbolism, am vrut să arăt cât de dificil este să lupți pentru iubire, acceptare și dreptul la fericire atunci când nu te încadrezi în așteptările comunității”, a spus Agić.

Acesta spune că poezia are puterea de a ajunge la oameni într-un mod în care argumentele și statisticile nu o pot face. Prin versuri, realitatea nu este prezentată doar ca o statistică, ci ca o emoție care nu poate fi ignorată.

„Cactusul din câmpul cu orhidee” este prima colecție publicată de tânărul autor. Foto din arhiva personală, folosită cu permisiunea Balkan Diskurs.

„Cred că arta, în special poezia, este un instrument puternic în lupta împotriva prejudecăților pentru că permite oamenilor să vadă lumea prin ochii noștri pentru o clipă. Dacă doar o singură persoană începe să gândească diferit, să simtă empatie sau să-ți reconsidere opiniile, după ce citește colecția mea, atunci aceste poezii au schimbat deja realitatea”, a adăugat Agić.

Poezia sa nu este doar despre povestea lui personală, ci transmite și un mesaj mai general despre poziția romilor în societate. Agić a declarat:

Nevjerovatno je važno da mi sami pričamo svoje priče. Toliko dugo su drugi pričali o nama, umjesto nas. Kada mladi Romi dobiju priliku da govore, ne samo da razbijaju predrasude, već i grade samopouzdanje, otvaraju vrata novim generacijama i pokazuju da imamo pravo na vlastiti glas.

It’s incredibly important that we tell our own stories. For so long, others have been talking about us, for us. When young Roma get the chance to speak, they not only break down prejudices but also build self-confidence, open doors to new generations, and show that we have the right to our own voice.

Este incredibil de important să ne spunem propriile povești. Pentru atât de multă vreme, alții au vorbit despre noi, pentru noi. Când tinerii romi au oportunitatea de a vorbi, nu doar că elimină prejudecățile, ci își și formează încrederea în sine, deschid uși noilor generații și arată că au dreptul unei voci proprii.

Acesta consideră fiecare poveste spusă un mic pas spre o societate în care romii nu sunt doar un subiect de discuție, ci și participanți activi în crearea discursurilor despre ei înșiși.

Potrivit unui sondaj din 2022 realizat de Romani Early Years Network (Rețeaua Romilor Tineri), mulți copii romi din BiH nu au acces la servicii de calitate precum biblioteci, grădinițe și centre sportive. Raportul susține că din cauza barierelor de comunicare, accesului limitat la educație și sărăciei, copiii romi sunt adesea înscriși la școli pentru copii cu dizabilități de învățare, ceea ce contribuie la mai multă segregare și discriminare.

Discriminarea, după cum explică Agić, nu este mereu evidentă, ci apare adesea în forme subtile, „prin așteptări tacite, uși închise și oportunități limitate”.

Deși s-au făcut pași înainte spre integrarea romilor în societatea din BiH, progresul rămâne unul lent și insuficient. Potrivit mai multor studii, cele mai des întâlnite obstacole cu care se confruntă romii din țară sunt legate de educație, angajare și reprezentare politică. Acest lucru se reflectă în eșecul continuu de a implementa verdictul Sejdić-Finci, emis de Curtea Europeană a Drepturilor Omului acum 16 ani.

În 2009, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a hotărât că constituția Bosniei și Herțegovinei violează Convenția Europeană a Drepturilor Omului pentru că împiedica oamenii care nu aparțin celor trei „popoare constitutive” din țară (bosniaci, croați și sârbi) să candideze pentru președinție și pentru camera superioară a parlamentului. Reclamanții au fost doi cetățeni din BiH de etnie romă (Dervo Sejdić) și evreiască (Jakob Finci), care nu au fost declarați eligibili pentru a candida doar din cauza originii lor. În 2011, parlamentul din BiH a început procesul reformei constituționale pentru ca aceasta să respecte verdictul și să schimbe aceste prevederi, care își au originea în Acordul de la Dayton (1995), dar până acum nu a fost implementată nicio reformă.

Introducerea limbii romani ca oră opțională la școlile primare din cantonul Tuzla este un exemplu de progres spre integrarea romilor în societate. Această inițiativă, prima de acest fel din BiH, are ca scop atât crearea unui mediu educațional incluziv și lipsit de discriminare, cât și păstrarea identității culturale a romilor. Agić a spus:

Napredak postoji, ali je spor i nedovoljan. Vidimo više Roma u obrazovanju, kulturi, aktivizmu, ali prepreke su i dalje ogromne. Diskriminacija nije uvijek vidljiva na prvi pogled. Ipak, svaka priča poput moje, svaka uspješna priča nekog mladog Roma, otvara put drugima. Vjerujem da su promjene moguće, ali za njih su potrebni i sistemska podrška i hrabrost pojedinaca da se bore za svoje mjesto u društvu.

There is progress, but it is slow and insufficient. We see more Roma involved in education, culture, and activism, but the obstacles are still enormous. Discrimination is not always visible at first glance. However, every story like mine, every success story of a young Roma, paves the way for others. I believe that changes are possible, but they also require systemic support and the courage of individuals to fight for their place in society.

Există progres, dar este unul lent și insuficient. Vedem mai mulți romi implicați în educație, cultură și activism, dar obstacolele sunt încă enorme. Discriminarea nu este mereu vizibilă la prima vedere. Cu toate acestea, fiecare poveste similară cu a mea, fiecare poveste de succes a unui tânăr rom deschide calea altora. Cred că se pot face schimbări, dar acestea necesită sprijin sistematic și curajul oamenilor de a lupta pentru locul lor în societate.

Colecția de poezii „Cactusul din câmpul cu orhidee”, publicația de debut a lui Agić, conține 63 de poezii care îmbină temele iubirii, sărăciei, discriminării și nedreptății. Aceasta a fost publicată de Centrul Cultural și Sportiv și de Radio Ilijaš, și a fost promovată în ianuarie anul acesta ca parte a programului Iarna în Ilijaš.

Detalii din carte. Foto din arhiva privată, folosită cu permisiunea Balkan Diskurs

Pe lângă faptul că și-a încercat norocul cu poezia, Agić este un ambasador al libertății de exprimare din 2024, scriind activ pentru Newipe, un portal online cu subiecte atât din comunitatea romă, cât și legate de aceasta.

Agić are planuri ambițioase de viitor, despre care speră că va fi unul la fel de intens, emoționant și puternic ca poeziile din „Cactusul din câmpul cu orhidee”, dacă nu chiar mai mult de atât. Acesta adaugă faptul că fiecare poveste scrisă poartă cu ea o parte din el, și neducând lipsă de inspirație, el speră că povestea sa nu va trece neobservată.