Igor Kon. Captură de ecran din videoul  „«Он открыл нам секс». История первого советского сексолога Игоря Кона” de pe canalul de YouTube Meduza. Utilizare corectă.

Meduza, o agenție media rusească de opoziție, a lansat un documentar pe canalul acesteia de YouTube despre Igor Kon, primul sexolog, sociolog, psiholog și doctor în științe sociale din Uniunea Sovietică. Documentarul a primit un premiu pentru cel mai bun regizor la festivalul internațional de film Artdocfest în martie 2025, scriu cei de la Meduza. Acesta se numește „De ce am înotat împotriva curentului” și a fost realizat de studioul Narra din Berlin și de cooperativa de jurnaliști independenți Bereg.

Puteți urmări documentarul mai jos.

Igor Kon s-a născut în 1928 în Saint Petersburg, Rusia, și a locuit cu mama sa, tatăl său fiind foarte puțin prezent în viața lui. Acesta a făcut față asediului orașului Leningrad, iar la vârsta de 15 ani a fost acceptat la Universitatea Pedagogică de Stat Chuvashiya, unde a studiat istorie, apoi în Saint Petersburg (numit atunci Leningrad),  după ce s-a întors.

Din cauza istoriei pline de dificultăți a științelor sociale în Uniunea Sovietică  (care în funcție de perioadă erau ori interzise, ori permise cu condiția de a urma cadrul teoretic marxist-leninist, chiar și numai formal), acesta a schimbat de mai multe ori locul de muncă. Cei de origine evreiască erau discriminați pe piața forței de muncă din URSS, inclusiv în mediul academic, unde se loveau mereu de anumite limite, așa că uneori Kon nu putea găsi un serviciu timp de luni de zile. La mijlocul anilor 1980, acesta a devenit cunoscut pe scară largă ca fiind primul (și timp de mulți ani singurul) sexolog din URSS.  Igor Kon apărea frecvent în mass-media și vorbea deschis despre unul dintre subiectele cele mai tabu din societatea sovietică. Atunci au apărut primele emisiuni TV despre sex, iar homosexualitatea a fost exclusă de pe lista de infracțiuni în 1993.

Până la sfârșitul anilor 1980, mai multe saloane video proiectau filme de la Hollywood și nu numai, inclusiv filme porno mai puțin explicite. Filmul sovietic „Маленькая Вера” („Micuța Vera”) a fost lansat în cinematografe în 1988. În acest film apare o scenă de sex (foarte decentă) pentru prima dată în istoria sovietică.

Captură de ecran din filmul Micuța Vera de pe canalul de YouTube GorkyFilmStudio. Utilizare corectă.

Acesta a fost vizionat de un număr uimitor de 55 de milioane de persoane. Atunci, Igor Kon era singurul expert care avea cunoștințe științifice pentru că aflase multe din literatura academică străină și era invitat frecvent să țină cursuri la universități din Occident. El era vocea rațiunii în cadrul multor emisiuni TV și publicații cunoscute care, pentru prima dată în istoria Uniunii Sovietice, îi învățau pe oameni despre sex, sexualitate și gen, care erau subiecte tabu.

Publicul de la una dintre emisiunile TV cu Igor Kon. Captură de ecran din videoul „«Он открыл нам секс». История первого советского сексолога Игоря Кона” de pe canalul de YouTube Meduza. Utilizare corectă.

Acesta a fost de asemenea un activist privind politica legată de SIDA, epidemia din acea perioadă începând și în URSS înainte de destrămarea acesteia. El nu voia ca oamenii să nu își imagineze că HIV era un virus „occidental” al homosexualilor, dependenților de droguri și al prostituatelor. Acesta s-a luptat cu stigmatul din jurul epidemiei și a avut un oarecare succes. Protocoale pentru tratarea celor infectați cu HIV există în Rusia din 1990, iar tratamentul cu medicamente străine eficiente a fost disponibil gratuit, cel puțin înainte de invazia Ucrainei, care a început în 2022.

În anii 1990, Igor Kon a făcut cercetări legate de homosexualitate, inclusiv cea din Uniunea Sovietică, iar la începutul anilor 2000 a cercetat rolurile de gen. În timpul conducerii lui Putin, când conservatorismul și „valorile tradiționale” au devenit ideologie oficială, profesorul Kon a devenit inamicul statului și al bisericii. Documentarul arată că pe 30 ianuarie 2001, imediat după ce Kon a terminat de ținut un curs la Universitatea de Stat din Moscova, unii au aruncat cu petarde în amfiteatru, au desfăcut afișe ofensatoare și au aruncat cu o plăcintă în el. O săptămână mai târziu, cineva a lăsat o bombă falsă la ușa apartamentului său și a început să primească amenințări cu moartea anonime.

În 2002, așa-numiții activiști ortodocși au publicat un întreg pamflet despre munca profesorului Kon, care era în esență o acuzare pregătită dinainte despre faptul că acesta sprijinea comunitatea LGBTQ+ și că era un pervers conform noii societății rusești „tradiționale”, bazată pe „valori familiale”.

În același timp, în Rusia a început să apară ideologia politică a homofobiei. Deși a început în Cecenia, unde homosexuali au fost (și încă sunt) torturați pentru sexualitatea lor, homofobia s-a răspândit și a fost susținută de statul rus. Acum, „mișcarea” LGBTQ+, care este inexistentă, este considerată „extremistă” de legea rusă, altfel încât și cea mai mică indicație de apartenență la LGBTQ+ este acum periculoasă în țară.

Igor Kon nu a apucat să vadă toată anvergura răspândirii acestei ideologii a urii. Acesta a murit în 2011. Regizorul documentarului Igor Sadeev subliniază că profesorul și-a apărat ideile privind libertatea personală, egalitatea și toleranța până în ultimele sale zile.

După spusele realizatorilor documentarului, cenușa lui Kon a fost îngropată în secret în mormântul mamei sale, fără nicio indicație, ca cei care îl urăsc, aceștia fiind în număr mare sub conducerea lui Putin, să nu îl vandalizeze.

Igor Sadreev spune:

Igor Kon did not hide from reality behind his desk, but changed it to the best of his ability. He spoke on the most painful and taboo subjects, and stood up for the most vulnerable members of society. In essence, this film is about scientific courage, moral responsibility, and inner freedom.

Igor Kon nu s-a ascuns de realitate la biroul său, ci a schimbat-o atât cât a putut. Acesta a vorbit despre subiectele cele mai dureroase și tabu și i-a susținut pe cei mai vulnerabili membri ai societății. Filmul este în esență despre curaj științific, responsabilitate morală și libertate interioară.