Grădința bilingvă anglo-franceză „Les Joyeuses Coccinelles” din Cotonou, Benin. Părinții speră ca copiii lor să învețe pe lângă franceză și engleză de la o vârstă fragedă pentru a avea mai multe oportunități. Foto de la Diane SEGBO, folosită cu permisiune.

Fogbe (Fon) este cea mai vorbită limbă locală din sudul Beninului, inclusiv în orașe mari ca Cotonou, Porto Novo și Ouidah. Dar aceasta își pierde tot mai mult calitatea de limbă maternă în favoarea limbilor străine.

Ca mamă și vorbitoare nativă de fon, Arielle Codjia a luat decizia de a nu-și învăța copiii limba ei maternă. Codjia a ales să își crească cele trei fete vorbind franceză acasă și le-a trimis la o școală bilingvă anglo-franceză din  Cotonou, Benin:

Nous parlons le français à la maison parce que c’est plus facile et rapide, le français offre plus d'opportunités de communiquer avec tout le monde au Bénin, mais si on comprend l’anglais en plus ça permet de voyager et d'étudier d’ailleurs.

We speak French at home because it is easier and faster. French offers more opportunities to communicate with everyone in Benin, but if you learn English also, that allows you to travel and study elsewhere.

Vorbim franceză acasă pentru că este mai ușor și mai rapid. Franceza oferă mai multe oportunități de a comunica cu toată lumea din Benin, dar dacă înveți și engleză, poți călători și studia în altă parte.

În mod tradițional, în Benin, se vorbeau fon și alte limbi africane acasă, în timp ce predarea în școli se făcea doar în franceză. Deși adesea acest lucru încă mai este valabil, multe familii aleg acum să vorbească în franceză acasă, alegând totodată să nu își învețe copiii limbile locale. Cei din generația tânără actuală din Cotonou au de obicei un nivel scăzut spre intermediar de înțelegere a limbii fon.

Franceza este singura limbă oficială din Benin de la colonizarea sa de către Franța, de la sfârșitul secolului al XIX-lea. În vremurile coloniale, franceza era prezentată ca fiind limba elitei intelectuale, ceea ce marginaliza oamenii care nu aveau acces la educație în franceză.

Chiar și în ziua de azi, cei care vorbesc franceză acasă tind să fie din familii educate, a spus Lanzi Atamao, care lucrează la biblioteca muliculturală Benin Excellence din Cotonou.

„Veți observa că majoritatea oamenilor care sunt foarte educați, au o diplomă universitară, iar atunci când au copii, de cele mai multe ori aceștia vorbesc franceză acasă”, a spus Atamao.

Cauzele și efectele dispariției limbilor locale

Folosirea tot mai frecventă a francezei și, mai recent a englezei, contribuie la o scădere a folosirii limbilor locale.

Ernest Sesselede, directorul grădiniței bilingve anglo-franceză „Les Joyeuses Coccinelles” (Buburuzele Vesele), a spus că acum toată lumea vrea ca copiii lor să înceapă să învețe engleză. „Engleza este principala limbă care unește toți oamenii oriunde. De aceea, aceștia încearcă să își trimită copiii să învețe la grădinița bilingvă.”

Un sondaj de opinie în rândul elevilor realizat în toate cele 12 regiuni ale Beninului a arătat că 78% dintre aceștia consideră engleza un element semnificativ pentru a-și îmbunătăți performanța academică. Cei chestionați consideră că învățarea limbii engleze este o poartă spre oportunități internaționale și un indicator al succesului academic în general.

În 2013, guvernul beninez a încercat să introducă predarea în limba locală în școli ca experiment.

Cu toate acestea, numărul mare de limbi vorbite în toată țara a reprezentat o provocare în cadrul inițiativelor de protejare a limbilor. În Cotonou, fon este cea mai vorbită limbă. Dar mulți oameni din toată țara care s-au mutat în oraș vin vorbind propriile limbi locale, fără a ști fon.

Folosirea francezei ca limbă în educație a permis comunicarea dintre cei cu limbi materne diferite. Acest lucru ajută la evitarea problemelor legate de regionalism și etnocentrism, din moment ce nicio limbă locală nu este favorizată în detrimentul altora în școli.

Multe alte țări africane s-au confruntat cu aceeași dilemă: să folosească limba foștilor coloniști pentru integrare națională și regională, sau să se dedice în totalitate limbilor locale pentru a avea o legătură mai strânsă cu identitatea culturală africană.

Sesselede a declarat că este îngrijorat în legătură cu supraviețuirea ulterioară a limbilor locale din Benin. „Dacă nu mai vorbim limba locală, atunci înseamnă că cultura noastră dispare, că noi dispărem”.

Reacția africanilor la pierderea limbii locale

Popoarele africane de pe întregul continent se confruntă cu periclitarea limbilor lor locale. Africa numără 2000 din totalul de 6000 de limbi din lume. Cu toate acestea, multe dintre aceste limbi sunt în pericol de dispariție din cauza inaccesibilității învățământului în limbile locale.

Unele țări africane au luat în propriile mâini măsurile de protejare a limbilor. Mai multe țări, printre care Rwanda, Madagascar, Somalia și Zimbabwe, au reintrodus oficial limbile materne la nivel național. Unele au înlocuit complet engleza și franceza ca limbi oficiale, în timp ce altele au adăugat limbi native la nivel oficial, și acum au mai multe.

African Language Digital Activism (Activism digital pentru limbile africane) este un cont de X gestionat de africani care luptă pentru protejarea limbilor africane. Acesta își propune să revitalizeze limbile indigene prin intermediul platformelor și tehnologiilor online.

Activistul pentru limba fon Mahuton Bienvenu Possoupe este felicitat pe African Language Digital Activism pentru că a lansat Wikipedia în fon.

Mahuton Bienvenu Possoupe @b_mahuton https://t.co/YuUVhRxcJN is a founding member of Beninese Wikimedians User Group @wikimediensBJ and in 2018 during a Wikimedia Hackathon in Barcelona, he started a Wikipedia in #Fon https://t.co/E6hGJnpFkW #Benin #FIFAfrica20 pic.twitter.com/4ViM8P5Zos

— African Language Digital Activism (@DigiAfricanLang) September 29, 2020

Mahuton Bienvenu Possoupe este membru fondator al grupului de utilizatori Wikimedia din Benin @wikimediensBJ, iar în 2018, în timpul unui Hackathon Wikimedia din Barcelona, a început să lucreze la Wikipedia în fon.

Scrierea dicționarelor și digitizarea limbilor africane se află în prim-planul eforturilor de protejare a limbilor pe continent. Inițiativele centrate pe protejarea limbilor în scris și online sunt esențiale pentru supraviețuirea lor.

Megan Fahrney este bursieră Fulbright în SUA. Opiniile exprimate aparțin exclusiv autoarei și nu reprezintă punctul de vedere al guvernului Statelor Unite.