Caracas, capitala Venezuelei, aflată la 60 de km de Marea Caraibilor. Munții se numesc Cerro Ávila (sau Waraira Repano) și fac parte dintr-un parc național. Foto de César Cárdenas, folosită cu permisiune.

În prima săptămână din ianuarie 2025, colaboratoare Global Voices Estefanía Salazar a postat o fotografie într-unul dintre grupurile noastre de chat. O făcuse prietenul ei, César Cárdenas, un iubitor al muntelui și fotograf amator. Munții stâncoși din Parcul Național Ávila se înalță între orașul Caracas și nordul Mării Caraibilor. Fotografia este luminată de un cer albastru strălucitor, întrerupt doar de nori albi care par să se afle în impas, neștiind dacă să rămână sau să plece.

Trei zile mai târziu, pe 10 ianuarie, președintele venezuelean Nicolas Maduro – pe care New York Times l-a numit un „autocrat” – a fost învestit în funcție pentru a treia oară consecutiv, după alegerile prezidențiale tensionate din iulie anul trecut, după care au urmat proteste, iar mii de oameni au fost reținuți. Toate acestea se întâmplă în contextul în care problemele socioeconomice tot mai mari au împins oamenii să emigreze în masă. În plus, sprijinul internațional pentru Maduro este în scădere din cauza sancțiunilor impuse de Statele Unite, Regatul Unit și Uniunea Europeană.

Cu toate acestea, în momentul în care Salazar a distribuit fotografia, problema fraudei electorale nu era pe primul loc în mintea ei.  Ea a fost uimită de frumusețea țării natale, pe care voia să o împărtășească cu alții, și poate, în mică măsură, să schimbe perspectiva oamenilor și să le arate o altă față a țării pe care o iubește. „Zile de ianuarie în Caracas”, a scris ea. După aceea, o colaboratoare din Caraibe a distribuit fotografia sa cu un arbust cu flori regale violet și a adăugat: „Zilele de ianuarie sunt speciale în Caraibe (lumina lor)”.

În cazul Insulelor Caraibe și al Americii Latine, nu este vorba doar despre calitatea luminii, ci și despre ceea ce reprezintă aceasta, în special la început de an: un nou capitol. O viziune clară. Reînnoire. Optimism și unitate. Speranță în legătură cu multe probleme care amenință regiunea, de la criza climatică la infracțiuni.

Din Venezuela până la la marginile arhipelagului caraibian, fotografi și colaboratori au trimis fotografii care surprind fărâme din lumina captivantă a lunii ianuarie din regiunea noastră. Poate acestea vor inspira destulă speranță și bucurie nu doar pentru a ne sprijini în provocările de care o să avem parte anul acesta, dar vor ajunge și la unii oameni din locuri mai îndepărtate, precum Gaza, Ucraina sau Sudan, care continuă să sape și să găsească acea lumină în adâncul lor.

Venezuela

Foto din parcul José María Cartaya de Carlos Novo, folosită cu permisiune.

Această fotografie uimitoare a unui stol de păsări care zboară libere în parcul José María Cartaya, din estul capitalei Caracas, a fost realizată de fotograful și activistul de mediu Carlos Novo, care spune că lumina de ianuarie este cea mai bună pentru fotografii. Nu contează cât de grele sunt problemele cu care ne confruntăm, pentru că știm în adâncul inimii că mereu va fi o lumină de ianuarie pe care să o așteptăm cu nerăbdare.

Trinidad și Tobago

Set de fotografii „Lumina de ianuarie: o reflecție a speranței” de Akleema Ali, folosit cu permisiune.

Începutul anului a făcut-o pe fotografa Akleema Ali să se gândească la strălucirea luminii de ianuarie ca la strălucirea unui far al rezistenței și renașterii, în special în contextul în care țara a impus recent starea de urgență: „Norii văzuți de sus ne amintesc de posibilitățile infinite și de cât de mare este lumea, dându-ne o perspectivă plină de speranță, mai presus de viața de zi cu zi. Rațele de lângă lac ne aduc o bucurie simplă și un ritm liniștit vieții, ancorându-ne în prezent.

„Un lac liniștit, cu reflexia sa impecabilă, simbolizează claritate și seninătate, invitându-ne să ne oprim și să ne bucurăm de frumusețea liniștii. Nuanțele calde ale unui apus de soare ne amintesc de sfârșiturile care fac loc unor noi începuturi, revărsând o licărire de speranță la orizont. Fie ca, prin aceste imagini, să găsim alinare și inspirație în învăluirea naturii, care poartă speranța luminii în zilele ce vor urma.”

Barbados

Fotografii de pe plaja Worthing, Barbados, de Margaret McEvoy, folosite cu permisiune.

Fotografa Margaret McEvoy a trimis câteva fotografii superbe cu peisajul din Barbados, toate realizate pe plaja Worthing, de pe coasta de sud a insulei. Aceasta se învecinează cu Rezervația Naturală Graeme Hall, cea mai mare pădure de mangrove rămasă în Barbados, care urmează să se redeschidă în luna martie, având o nouă conducere care își propune să acorde prioritate ecoturismului și conservării.

Premierul din Barbados, Mia Mottley, este una dintre cele mai tranșante voci din Caraibe în ceea ce privește provocările de mediu la nivel mondial, susținând mecanisme prin care statele insulare mici în curs de dezvoltare pot deveni mai reziliente în fața realităților dure provocate de criza climatică.

Puerto Rico și Republica Dominicană

Diverse păsări din teritoriile caraibiene vorbitoare de limbă spaniolă. Fotografii de Alexia Morales, folosite cu permisiune.

În sensul acelor de ceasornic, începând din stânga sus, fotografa Alexia Morales a surprins diverse specii de păsări în habitatele lor naturale (și într-o lumină minunată): Trogonul din Hispaniola, Republica Dominicană; Fluierarul cu picioare lungi, Guyama, Puerto Rico; și Cucul șopârlar portorican, Sabana Grande, Puerto Rico.

În fiecare sezon de uragane atlantice, populațiile de păsări din Caraibe sunt amenințate de furtuni. În plus, populațiile de păsări de țărm au scăzut în unele teritorii din regiune din cauza vânătorii. Insulele Caraibe nu sunt toate la fel, așadar Puerto Rico și Republica Dominicană se confruntă cu provocări foarte specifice, cum ar fi defrișările, extinderea urbană și turismul de masă.

Adrianne Tossas, președinta Birds Caribbean (Păsări din Caraibe), a remarcat schimbări în poziția guvernului portorican cu privire la protecția mangrovelor. În plus, Federația Internațională pentru Drepturile Omului (FIDO) a trimis recent o misiune în Republica Dominicană pentru a urmări cazurile grave de „poluare și corupție care au afectat țara”.

Jamaica

Fotografii din Whitehouse, Westmoreland, Jamaica, de Heidi Savery, folosite cu permisiune.

White House (Casa Albă), o mică așezare din provincia Westmoreland, situată de-a lungul coastei de sud-vest a Jamaicăi, este cunoscută pentru industria pescuitului, care furnizează fructe de mare proaspete locuitorilor din întreaga insulă.

Kingston, capitala Jamaicăi, este sediul Autorității Internaționale pentru Fundul Mărilor și Oceanelor (ISA), care, în temeiul Convenției Organizației Națiunilor Unite privind legislația maritimă, a primit misiunea de „a asigura protecția eficientă a mediului marin împotriva efectelor nocive care pot rezulta din activitățile desfășurate pe fundul mării”.

În timp ce amenințarea mineritului la mare adâncime planează asupra oceanelor lumii, activiștii de mediu jamaicani continuă campania împotriva acestuia, chiar dacă Marea Caraibilor se luptă și cu dubla amenințare a schimbărilor climatice și a pescuitului excesiv.

Cu toate acestea, fiecare provocare este însoțită de speranțe și posibilități…

Despre această fotografie, realizată în zona Green Hills din uimitorii Blue Mountains (Munți Albaștri) din Jamaica, Savary a spus: „Am fost oprită din drum de cerul frumos de iarnă. O perioadă extrem de magică la tropice”.