Kamchybek Tashiyev, directorul Comisiei de Stat pentru Securitate Națională din Kârgâzstan, vorbind la o conferință de presă despre lupta împotriva corupției. Captură de ecran din videoul „Ташиев — о коррупции в Кыргызстане | полное видео” de pe canalul de YouTube Akipress news. Utilizare corectă.

Venirea la putere a președintelui actual din Kârgâzstan, Sadyr Japarov în octombie 2020 a dat naștere unui nou termen numit „kusturizatsiya”, care denotă noua abordare a țării în ceea ce privește lupta împotriva infracțiunilor economice. Termenul este o combinație dintre cuvântul kârgâz „kusturuu” (a induce vomă) și sufixul rusesc „-zatsiya”, care este folosit la sfârșitul cuvintelor pentru a descrie un proces. Descrierea dată de autorități acestui termen se referă la cetățenii care au comis infracțiuni economice prin furnizarea de „donații voluntare” în bani și/sau bunuri ca despăgubiri pentru infracțiunile lor. În schimbul donațiilor, suspecții de infracțiuni economice au șansa să scape nepedepsiți.

Inițial, doar politicieni importanți și oficiali de stat au fost supuși practicii kusturizatsiya. Personalitatea cea mai cunoscută care a returnat bunuri furate este fostul vicepreședinte al Serviciului Vamal de Stat, Raimbek Matraimov, cunoscut ca Raim Million, din cauza averilor pe care le-a acumulat prin mecanisme de corupție. Matraimov a fost arestat de trei ori pe baza unor acuzații de corupție și spălare de bani. În consecință, el a restituit mai mult de 2 miliarde de somi kârgâzi (aproape 23 de milioane de dolari) în bani și bunuri.

Iată un video despre arestarea lui Matraimov și restituirea a 2 miliarde de somi kârgâzi statului.

În ultimii patru ani, practica numită kusturizatsiya a fost extinsă la afaceri medii și mari, ceea ce reflectă apetitul crescut al statului pentru bunuri furate. În 2022, coproprietarul unei mari companii de produse lactate numite Umut&Co a restituit 800 de milioane de soli kârgâzi (9,2 milioane de dolari americani), a căror origine nu a putut-o explica autorităților. În 2024, cea mai renumită companie de patiserie din Kârgâzstan, Kulikovskiy, a plătit amenzi în valoare de 20 de milioane de soli kârgâzi (230 de mii de dolari americani) pentru că a încălcat în trecut practicile obligatorii pentru aruncarea produselor expirate.

Aliatul apropiat al lui Japarov și directorul Comisiei de Stat pentru Securitate Națională (UKMK), Kamchybek Tashiyev este principala personalitate din spatele practicii kusturizatsiya, fiind responsabil pentru implementarea sa în ultimii patru ani. Atât Tashiyev, cât și Japarov au venit la putere în urma celei de-a treia revoluții politice din Kârgâzstan din octombrie 2020, care a avut loc după niște alegeri fraudate. De atunci, țara a luat un alt drum politic, trecând de la republică parlamentară la republică prezidențială și adoptând politici tot mai autoritare și mai populiste. Kusturizatsiya este probabil cea mai cunoscută astfel de practică politică, fiind strâns legată de conducerea lui Japarov și a lui Tashiyev. Este și practica care continuă să fie urmată cu agresivitate de către autorități.

Pe 17 decembrie 2024, Tashiyev a anunțat că din octombie 2020 până în decembrie 2024, kusturizatsiya a adus 168,3 miliarde de soli kârgâzi sau 1,9 miliarde de dolari americani. El a dezvăluit că guvernul a primit 37,8 miliarde de soli kârgâzi (437,7 milioane de dolari americani) în bani gheață și 130,5 miliarde de soli kârgâzi (1,5 milioane de dolari americani) în bunuri. Potrivit lui Tashiyev, UKMK plănuiește să mai strângă încă 40,9 miliarde de soli kârgâzi (470 de milioane de dolari americani) până la sfârșitul anului 2024. Acesta a spus unde s-au dus banii și bunurile returnate pentru a aduce transparență și responsabilitate în practica kusturizatsiya, care până acum a reprezentat un subiect de controverse și critici.

Iată un video pe YouTube cu conferința de presă a lui Tashiyev, care prezintă rezultatele interimare ale practicii kusturizatsiya.

Prima critică adusă practicii kusturizatsiya este că acesta creează o senzație de impunitate, din moment ce persoanele care au comis infracțiuni pot plăti pentru a scăpa de pedeapsa cu închisoarea, dacă au suficienți bani. De asemenea, nu există niciun temei juridic pentru exercitarea acesteia. În al doilea rând, practica nu este transparentă și nu poate fi tras nimeni la răspundere, deoarece UKMK pare să decidă unilateral cât de mult prejudiciu au fost adus suspecții statului și cât de mult trebuie ca aceștia să restituie — fără un proces public corect și fără implicarea instanțelor. Există, de asemenea, solicitări de a arăta publicului cum sunt cheltuite fondurile restituite, iar conferința de presă a lui Tashiyev din 17 decembrie a reprezentat un pas în acest sens.

Nu există niciun semn că kusturizatsiya se va opri prea curând. În trecut, Tashiyev a promis ca persoanele suspectate de infracțiuni economice vor restitui fondurile furate, și vor executa de asemenea pedepse cu închisoarea, dar acest lucru nu s-a întâmplat încă.