Imagine reprezentând noțiunea de „hate speech” (discurs care instigă la ură) în albaneză, generată de către echipa Portalb.mk prin inteligență artificială în Canva, folosită cu permisiune.

Acest articol scris de Despina Kovachevska a fost inițial publicat de către Meta.mk. O versiune editată a acestuia este republicată aici conform unui acord de partajare a conținutului între Global Voices și Metamorphosis Foundation. 

Viceprim-ministrul pentru politici de bună guvernare în guvernul Macedoniei de Nord, Arben Fetai, a anunțat pe profilul său de Facebook faptul că a primit amenințări cu moartea pe adresa sa oficială de e-mail, pe data de 8 septembrie 2024. În mai puțin de jumătate de zi, companiile media au realizat reportaje despre poziția sa împreună cu discursul instigator la ură, citat cuvânt cu cuvânt, în titlurile articolelor acestora, scrie Portalb.mk.

Nu este prima dată când mass-media a publicat în mod nechibzuit afirmațiile politicienilor fără să le analizeze critic, profitând de situație pentru a crea senzaționalism și pentru a-și crește audiența. Astfel de jurnalism are numeroase consecințe grave, iar în acest caz, nu a făcut decât să amplifice și să răspândească în mass-media mesajul plin de ură care promovează ideea uciderii membrilor unui grup etnic.

Știrea a fost inițial publicată pe Alsat, citând întregul mesaj de amenințare în titlul articolului, fără oferirea unui context sau a unei perspective critice asupra evenimentului.

Captură de ecran a articolului de presă citând în titlul său discursul instigator la ură: „UN GLONȚ ÎN CAP PENTRU TINE SHIPO FETAI/ Amenințări cu moartea primite de Viceprim-ministrul Arbei Fetai”

Discursul instigator la ură împotriva albanezilor folosește adesea termenul „shiptar” sau variante precum „shipo”, care se bazează pe degradarea termenului în albaneză, „shqiptar”. Acesta este considerat un termen peiorativ, așa cum este și cuvântul care începe cu „n” în SUA.

Pe platforma de știri Time.mk, se poate observa că majoritatea dintre numeroasele articole care relatează evenimentul conțin același mesaj de amenințare în titlu, și astfel alimentează și mai mult discursul instigator la ură, în special în comentariile plasate sub știri.

Chiar dacă multe dintre companiile media fac acest lucru pentru a obține clickuri, această practică duce la răspândirea mesajelor de ură, acestea devenind dominante în sfera presei, crescând riscul de a sprijini tendințele negative și periculoase din societate.

Discursul instigator la ură este un fenomen întâlnit pe internet din ce în ce mai frecvent, în special în comentariile de pe rețelele sociale. Companiile media devin principalele căi de răspândire a mesajelor de acest gen, în loc ca acestea să fie cele care raportează critic acest fenomen.

Acesta este al doilea caz de discurs instigator la ură în decurs de doar o săptămână, exprimând același mesaj, dar de data aceasta mâzgălit pe zidul unei clădiri aflate în fața Curții Constituționale a Macedoniei de Nord din Skopje. Deși graffitiul a fost îndepărtat până la data de 1 noiembrie în urma sesizării Ministerului Afacerilor Interne de către echipa Portalb.mk, situația a devenit mult mai complicată în mediul online.

Discurs instigator la ură scris cu graffiti în Skopje, Macedonia de Nord, cu mesajul „MOARTE SHIPTARILOR!!!”, mâzgălit de-a lungul intrării în clădirea Curții Constituționale a Republicii Macedonia de Nord. Fotografie realizată de Portalb.mk, folosită cu permisiune.

În timp ce răspunsul prompt al instituțiilor este un exemplu pozitiv de luare a măsurilor împotriva răspândirii urii în spațiile fizice, lipsa reglementării acestui lucru în spațiul digital rămâne o problemă semnificativă.

În mediul online, exprimarea agresivă și dăunătoare a urii și dezinformarea rămân adesea nepedepsite pentru perioade îndelungate, mecanismele rapide de eliminare fiind considerabil inadecvate. Ceea ce lipsește sunt strategiile concrete și eficiente de monitorizare și eliminare a conținutului dăunător de pe internet. În timp ce legile și reglementările, precum Actul legislativ privind serviciile digitale (DSA), pot contribui la gestionarea acestui domeniu, acestea necesită de asemenea participarea activă a platformelor sociale și a societății ca un tot unitar în lupta împotriva urii și dezinformării online.

Mass-media joacă un rol esențial în dezbinarea societăților

Repetarea frecventă a aceluiași mesaj poate avea efecte negative, în special în reportajele media publicate pe parcursul perioadelor încărcate emoțional și divizate politic. Când societatea este împărțită, mass-media este adesea forțată să ia partea sau să favorizeze un punct de vedere în detrimentul celuilalt, ceea ce consolidează și mai mult divergențele deja existente.

În astfel de condiții, mass-media ar trebui să-și asume responsabilitatea de a echilibra punctele de vedere și de a depune eforturi în reducerea divergențelor prin axarea pe dialog constructiv, verificarea faptelor și relatarea obiectivă. De asemenea, este importantă dezvoltarea unor mecanisme care să protejeze mass-media de influențele politice sau economice și să încurajeze jurnaliștii să se dedice reportajului etic.

Mass-media nu este formată doar din simpli mesageri care transmit informații; aceștia servesc drept interpreți și coordonatori, alegând și adaptând conținutul pentru a ajuta publicul să înțeleagă problemele complexe.

Peisajul mediatic din partea vestică a regiunii Balcanilor este extrem de polarizat, cu legături strânse între proprietarii agențiilor de presă și elitele politice care favorizează un mediu în care jurnalismul de investigație este rar, iar autocenzura este universală. Aceste dinamici subminează semnificativ rolul mass-mediei de gardian al democrației, limitând capacitatea acesteia de a trage la răspundere puterea și de a promova un discurs public informat. În loc să conteste structurile puterii consacrate, multe companii media servesc drept instrumente de propagandă politică și senzaționalism bazat pe profit.

Niciun răspuns semnificativ la discursul instigator la ură

Discursul instigator la ură, atât în mediul online, cât și în spațiul public, rămâne o problemă presantă în regiune. În ciuda existenței legislației care incriminează discursul care instigă la ură, răspunsul instituțiilor este adesea inadecvat. Punerea în aplicare este inconsecventă, selectivă, sau complet absentă, ceea ce încurajează infractorii și permite retoricii dăunătoare să pătrundă în discursul public fără a fi verificată.

În experiența noastră, în ciuda raportării a numeroase cazuri de infracțiuni cibernetice care au implicat discursuri instigatoare la ură, nu am primit niciun răspuns semnificativ sau observat vreo acțiune din partea instituțiilor relevante. Această lipsă de răspundere nu numai că subminează încrederea în sistem, dar de asemenea facilitează dezvoltarea discursului care instigă la ură, polarizând și mai mult societatea și marginalizând grupurile vulnerabile.

Discursul instigator la ură care provine din mass-media are un impact major asupra vieții de zi cu zi, deoarece aceasta nu numai că modelează opinia publică și comportamentele, dar influențează de asemenea valorile sociale, politicile și identitățile. Atunci când mass-media răspândește discursuri instigatoare la ură sau consolidează dezbinarea, aceasta poate avea consecințe grave.

Acest tip de discurs este dăunător societății și se poate manifesta în diferite moduri, de la insulte directe și discriminare, până la forme mai puțin vizibile de ură, precum microagresiunile și stereotipurile. Adesea, acesta poate avea un efect distructiv asupra oamenilor, comunităților și asupra întregii societăți.