Colaj cu președintele ales al Statelor Unite, Trump, și harta Americii Latine, realizat de Global Voices (imagine preluată de pe Flickr, sub licența CC BY-SA 2.0) 

Pe 20 ianuarie 2025, Donald Trump va prelua din nou funcția de președinte a Statelor Unite și se va confrunta cu provocări familiare, dar care sunt în plină evoluție în America Latină. Două dintre aceste provocări ies în evidență.

Prima este reprezentată de declinul influenței Statelor Unite în lume. Această tendință este confirmată în America Latină, unde China și Rusia își consolidează prezența. Investițiile în infrastructură, tehnologie și energie ale Chinei au crescut, iar China a devenit al doilea cel mai important partener comercial pentru multe din țările latinoamericane. Între timp, Rusia și-a extins legăturile militare și diplomatice cu mai multe țări și continuă să se implice în campanii de dezinformare, vizând să influențeze opinia publică și rezultatele din spațiul politic.

A doua provocare este că, de la debutul pandemiei COVID-19, țările din America Latină s-au confruntat cu o redresare lentă a economiei, ceea ce a intensificat crizele politice și a dus la o creștere a violenței asociate cu cartelurile care se ocupă cu traficul de droguri, dar și la agravarea inegalităților sociale. Aceste provocări au condus la creșterea nivelului de migrație. Imigranții, în număr de milioane, au călătorit spre granița Statelor Unite cu Mexic, în căutarea unui viitor mai bun. Statisticile indică faptul că în timpul administrației președintelui Biden, circa opt milioane de persoane, în principal din țări latinoamericane, au fost reținute la granița cu Statele Unite.

Acestea au fost principalele probleme în timpul campaniei lui Trump. Asemenea mandatului precedent, discursurile sale au dat prioritate intereselor de peste hotare ale Statelor Unite, o atitudine fermă contra imigrației și o promisiune de a lansa cea mai de amploare campanie de deportare din istoria Statelor Unite. Dacă în trecut Trump acuza Mexicul că trimitea „violatori” și „criminali” în State, acum acesta adresează acuzații similare spre El Salvador și își exprimă îngrijorarea în legătura cu intrarea în țară a bande de infractori. Relația lui Trump cu America Latina a fot marcată de urcușuri și coborâșuri, motiv pentru care nu toate guvernele din această regiune au reacționat la fel față de realegerea sa.

Cei care sunt cel mai puțin îngrijorați

Pentru unul din grupurile de guverne latinoamericane, victoria oricăruia dintre cei doi candidați nu ar fi schimbat prea multe. Țări ca Argentina, Brazilia, Chile, Costa Rica, Republica Dominicană, Panama, Paraguay, Peru și Uruguay întrețin relații bune cu Statele Unite, având o cooperare solidă din punct de vedere economic, diplomatic și, în unele cazuri, chiar militară. În afară de Republica Dominicană și Peru, diaspora acestor națiuni în Statele Unite ale Americii (SUA) este relativ mică și, prin urmare, acestea sunt mai puțin îngrijorate de faptul că politicile lui Trump ar avea un impact direct asupra populației lor din străinătate.

Însă, realegerea lui Trump ar putea consolida guverne populiste de dreapta în America Latină. Acesta ar putea să fie cazul în Brazilia, cea mai mare economie a regiunii, unde fostul președinte Jair Bolsonaro dorește să aibă o revenire. Bolsonaro și Trump au fost președinți în același timp, între 2019 și 2021, și au fost apropriați aliați ideologici. Apare astfel o întrebare importantă: cum ar putea legăturile personale dintre Trump și Bolsonaro să dezvolte interacțiunile lui Trump cu Luiz Inácio Lula da Silva, actualul președinte al Braziliei? La rândul său, Lula a declarat că relațiile cu administrația lui Trump vor rămâne respectuoase și nu se vor baza pe înclinații ideologice.

Politicianul anarhist din Argentina, Javier Milei, ar putea beneficia cel mai mult. Milei a dirijat politica externă a Argentinei într-o direcție mai apropiată de interesele occidentale și ale SUA și are aceeași rețea de asociați ca Trump, inclus indivizi ca Elon Musk. Deși Milei este cunoscut pentru declarațiile sale îndrăznețe, acesta și-a menținut tăcerea în timpul campanei electorale din SUA. Însă, după alegeri, un apel făcut public a scos la iveală că Milei și-a exprimat admirația față de Trump, spunându-i: „Sunteți președintele meu preferat!”.

La puțin timp după ce a Trump a fost reales, Milei a călătorit spre Mar-a-Lago, unde a avut o întâlnire cu Trump și Musk. În timpul întâlnirii, Milei i-a propus lui Trump să creeze o alianță a „națiunilor libere”, pentru a păstra identitatea occidentală și a promova schimburile comerciale. Experții precizează că Milei caută să stimuleze investițiile americane private în economia deteriorată a Argentinei și să se folosească de influența SUA asupra Fondului Monetar Internațional (FMI) pentru a obține noi credite pentru Argentina.

Cei care au cel mai mult de pierdut

Revenirea președintelui Trump la Casa Albă este marcată de o majoritate republicană atât în Senat, cât și Congres și de aliați din Florida care ocupă poziții cheie. Florida găzduiește numeroase comunități exilate din Cuba, Nicaragua și Venezuela, care influențează în mod semnificativ dinamica politică și aduc adesea problemele internaționale din țările lor de origine în politica locală.

Fugind de regimul comunist, circa trei milioane de cubanezi, care reprezintă aproape 30 la sută din populația Cubei, s-au stabilit predominant în Florida și au obținut influență politică. Aceștia se disting față de ceilalți latinoamericani prin faptul că sunt singura comunitate hispanică care votează în mod tradițional pentru Partidul Republican. Mulți dintre ei susțin sancțiunile în creștere pentru Cuba drept modalitate de a forța o tranziție spre un regim democratic. De-a lungul anilor, mai mulți politicieni republicani care au origini cubaneze au ocupat importante poziții în politica locala și națională. Aceasta diaspora cubaneză a fost complementată de imigranți din Nicaragua și Venezuela care au fugit de situații similare în țările lor de origine.

Pentru aceste dictaturi, acesta reprezintă scenariul cel mai grav. Caracas, Havana și Managua ar putea fi supuse unei presiuni crescute, odată cu numirea americanului cu origini cubaneze Marco Rubio ca viitor secretar de stat. În mod similar, congresmenul Mike Waltz, nominalizat drept consilier pentru securitate națională, a fost unul dintre cei mai aprigi critici ai acestor regimuri. Astfel, împreună cu alți politicieni republicani din Florida, precum senatorul Rick Scott, congresmenii Carlos Gimenez, Mario Diaz-Balart, Maria Elvira Salazar, Debbie Wasserman Schultz și senatorul texan Ted Cruz, aceștia au șanse mai mari să câștige mai multă influență în conturarea politicilor SUA față de țările latinoamericane în cadrul Partidului Republican.

Consecințele imediate sunt deja evidente. Luni, 18 noiembrie 2024, membrii Congresului, au votat în favoare unui decret numit BOLIVAR, care vizează sancționarea tuturor indivizilor și entităților care au legături comerciale cu regimul lui Nicolás Maduro din Venezuela. Această lege duce cu gândul la sancțiunile care au fost deja introduse împotriva guvernului cubanez începând cu anii '90. De asemenea, Cuba ar putea să rămână pe lista țărilor care sponsorizează terorismul, ceea ce îi limitează capacitatea de a face comerț și de a primi finanțare din partea partenerilor străini.