Imagine: ilustrație de Global Voices, cu licență liberă. Kindle Media/Pexels
Într-o decizie istorică din iunie 2024, Curtea Supremă a Braziliei (STF), curtea supremă din țară, a aprobat decriminalizarea posesiei de marijuana pentru consumul personal, marcând un pas semnificativ în politica națională privind drogurile.
Decizia redefinește aprobarea legală a consumului de derivați de sativa canabis prin stabilirea unor orientări clare care să facă diferența între trafic și consumul personal. Sub această nouă interpretare, posesia cantităților mici de substanță pentru consumul personal nu va mai fi considerată o ilegalitate, o decizie care ar putea avea un impact asupra a milioane de brazilieni.
Conform noii hotărâri a curții, posesia de până la 40 de grame (în jur de 1,4 uncii) sau șase plante marijuana de sex feminin este considerată acum consum personal, separând consumatorii de dealerii de droguri.
Legea 11.343, din 2006, care a stabilit Sistemul național de politici publice privind drogurile și a fost semnată în perioada primului mandat al Președintelui Luiz Inácio Lula da Silva, a recunoscut deja diferența dintre consumatori și traficanți sau dealeri. Cu toate astea, fără un criteriu specific, decizia în fiecare caz a fost lăsată ofițerilor de drept sau sistemului judiciar. Fărădelegile referitoare la traficul de droguri au condus, de asemenea, la creșterea semnificativă a populației din închisori în Brazilia.
Gabriella Arima, o avocată cu Rețeaua Legală pentru Reforma Politicilor privind Drogurile (Rede Reforma), a explicat pentru Global Voices:
O que era para proteger o usuário teve o efeito contrário. Juízes e delegados decidiam se o sujeito seria enquadrado e processado como usuário ou traficante baseados em elementos subjetivos, como natureza e quantidade da substância em posse, local e condições em que se desenvolveu a ação, e condições sociais e pessoais, como antecedentes criminais. Isso permitia que moralismos e preconceitos pessoais influenciassem as decisões, em vez de critérios científicos e técnicos.
What was meant to protect users had the opposite effect. Judges and police officers decided whether someone would be treated and prosecuted as a user or dealer based on subjective factors, such as the type and amount of the substance, the location and conditions in which the action took place, and personal and social background, including criminal records. This allowed personal biases and moral judgments to influence decisions, instead of scientific and technical criteria.
Ceea ce a fost menit să protejeze consumatorii, a avut efectul opus. Judecătorii și ofițerii de poliție au decis că dacă cineva va fi tratat și judecat ca un consumator sau un dealer bazat pe factori subiectivi, cum ar fi tipul și cantitatea substanței, locația și condițiile în care situația a avut loc și contextul personal și cel social, inclusiv cazierul. Aceasta a permis prejudecăților personale și judecăților morale să influențeze deciziile, în detrimentul criteriilor științifice și tehnice.
Potrivit lui Arima, noua hotărâre oferă mai multe orientări obiective care să determine dacă substanța este pentru consumul personal, ceea ce ea vede ca fiind o schimbare pozitivă.
Un sondaj din 2015 realizat de Fiocruz (Fundația Oswaldo Cruz, unul dintre principalele centre de cercetare științifică din America Latină) și Institutul Brazilian de Geografie și statistică (IBGE), lansat în 2019, a dezvăluit că 7,7 la sută din populație între 12 și 65 de ani a consumat marijuana. Cu toate acestea, datele din 2023 de la institutul de cercetare Datafolha indică faptul că 1 din 5 brazilieni a spus că a folosit substanța într-un anumit moment din viața sa.
Organizații precum ONG-uri Conectas și Rede Reforma au sărbătorit decriminalizarea ca un pas crucial spre reducerea supraaglomerării în închisori și violenței referitoare la traficul de droguri, care afectează disproporțional oamenii de culoare și regiunile mai sărace.
Totuși, experții intervievați de către Global Voices au punctat faptul că decizia nu a luat în considerare întreaga complexitate a problemei și a evidențiat nevoia de a termina așa-zisul război împotriva drogurilor, o politică prohibiționistă văzută ca ineficientă.
Myro Rolim, un cadru didactic în domeniul social care lucrează cu consumatorii de droguri la reducerea riscurilor, directorul Asociației multidisciplinare braziliene pentru studiile despre droguri (ABRAMD), și membrul Rețelei braziliene pentru reducerea riscurilor și Drepturile Omului (REDUC), este precaut în legătură cu schimbările de la nivel mondial. El spune:
The [STF decision] came too late, [for something that] caused permanent damage to Brazil’s social fabric. I see the reality on the streets, where there is a lack of investment in education for autonomy, and prohibition is still the rule.
Decizia STF a venit prea târziu, pentru ceva care a cauzat daună permanentă în structura socială a Braziliei. Văd realitatea pe străzi, unde există o lipsă de investiție în educație pentru autonomie, iar interdicția încă este regula.
Apelurile protestatare pentru legalizarea de marijuana în Brazilia pe durata unui marș în São Paulo. Foto: Paulo Pinto/Agência Brasil, folosită cu permisiune.
Decriminalizare vs. Legalizare
Miniștrii STF au accentuat că hotărârea nu legalizează consumul de marijuana. În practică, consumul este încă ilegal, iar decriminalizarea acestuia înseamnă că pedeapsa este administrativă, nu penală. Acest lucru înseamnă că dacă cineva este prins cu până la 40 de grame de marijuana, ar putea fi oprit de poliție, dar nu și arestat.
Un studiu al Institutului de Cercetări Economice Aplicate (Ipea) punctează că decriminalizarea canabisului ar putea avea un impact între 1 la sută și 2,4 la sută asupra populației închisorilor din Brazilia, cu un potențial de economie a sistemului între 262 milioane și 591 milioane reali brazilieni (între 46,6 milioane de dolari și 105 milioane de dolari).
Brazilia are una dintre cele mai mari populații în închisori la nivel global în număr absolut, depășită doar de China și de Statele Unite. Peste 850.000 de oameni sunt încarcerați, cu circa un sfert dintre ei fiind închiși pentru infracțiuni de trafic de droguri. În jur de 19.000 sunt reținuți pentru deținerea de până la 100 grame de marijuana, iar mai mult de 8.500 pentru deținerea de doar 25 de grame, conform datelor din 2023 și 2024.
În Brazilia, pedeapsa pentru consumatorii de marijuana a fost schimbată în lege în 1976. O știre UOL spune că marijuana cel mai probabil a ajuns în țară în 1549, și a fost clasificată ca un produs „de interes de colonie” timp de decenii înainte de a fi incriminată în 1830 de Camera Orașului Rio de Janeiro, care „a pedepsit oamenii înrobiți și pe alții” cu trei zile de detenție sau ancorare. Interdicția la nivel național a venit numai în 1938.
Președintele Curții Supreme, Luis Roberto Barroso, a evidențiat că noua hotărâre poate fi aplicată retroactiv când îl beneficiază pe acuzat, însemnând că indivizii actualmente închiși pentru deținerea de cantități mici de marijuana ar putea cere o revizuire a sentinței lor.
În august, o hotărâre a Curții de Justiție Superioare (STJ) a aplicat un nou precedent și a achitat o persoană închisă pentru deținerea de 23 grame de marijuana.
Protestatarul deține semnul: „Marijuana este o problemă de sănătate”. Foto: Fernando Frazão/Agência Brasil, folosită cu permisiune.
Educația despre droguri
Chiar și după decizia STF, experții spun că Braziliei încă îi lipsește educația comprehensivă în legătură cu substanțele psihoactive.
Deși marchează cu siguranță un progres, ei spun că Brazilia încă trebuie să regleze producția și distribuția de canabis, să creeze programe de sprijin pentru consumatori și să dezvolte inițiative educaționale care nu sunt bazate pe stigmatizare. Rolim spune:
É inerente à sociedade o desejo de experimentar com a mente, mas é essencial educar sobre quem pode não estar apto para isso, os riscos envolvidos, as melhores formas de consumo e onde buscar assistência. A educação sobre o uso de drogas não deve ser direcionada apenas aos jovens, mas deve abranger toda a sociedade, incluindo profissionais de segurança, comunidades e trabalhadores da saúde.
The desire to experiment with the mind is innate to society, but it’s essential to educate about who may not be suited for it, the risks involved, the best ways to consume, and where to seek help. Education on drug use should not be aimed only at young people but should cover all of society, including law enforcement, communities, and healthcare workers.
Dorința de a experimenta cu mintea este înnăscută pentru societate, dar este esențial să educăm populația cu privire la cine poate să nu fie potrivit pentru ea, riscurile implicate, cele mai bune metode de a consuma și unde să caute ajutor. Educația privind consumul de droguri nu ar trebui să vizeze numai tinerii, ci ar trebui să acopere întreaga societate, inclusiv autoritățile care aplică legea, comunitățile și lucrătorii din domeniul sănătății.
Schimbările recente în politicile privind drogurile în țări precum Uruguay contestă abordările bazate pe interdicție. Unele țări, cum ar fi Portugalia, promovează alternative centrate asupra sănătății publice și drepturilor omului, în timp ce altele, precum Australia, experimentează utilizarea terapeutică a psihedelicelor clasice.
“Există un discurs conservator care spune că marijuana este o poartă de acces a drogurilor. Cred că discuția despre consumul de marijuana era, de fapt, poarta de acces către o înțelegere mai bună a consumului de substanțe psihoactive pentru individ și sănătate colectivă și bunăstare”, spune Gabriella Arima.
Cercetările recente indică faptul că psihedelicele pot fi eficiente în tratarea problemelor precum depresia, tulburarea de stres posttraumatic (PTSD), anxietatea generală și dependența de substanțe.
Cu autorizație de la Agenția de reglementare în domeniul sănătății (Anvisa), Brazilia a permis din 2014 importul de medicamente pe bază de CBD extrase din planta canabis pentru a trata probleme precum convulsii, deși aceste tratamente încă sunt costisitoare și inaccesibile pentru cei mai mulți oameni.
În decembrie 2019, țara a făcut un pas înainte spre autorizarea, tot prin Anvisa, a producției și importului de produse pe bază de canabis pentru consumul medicinal, stabilind orientări pentru comercializare, prescriere, distribuție, monitorizare, și supraveghere, ce a făcut mai ușor de găsit aceste medicamente în farmacii.
