O piață de pește pe malul mării în Dakar, Senegal, plină de bărci și pescari. Imagine de pe Flickr. Licență Creative Commons CC BY-NC-ND 2.0

Moktar Diop și Mohamed Jawo sunt doi tineri prieteni senegalezi care, la fel ca părinții, bunicii, străbunicii lor și mulți alți oameni din comunitatea de pe coastă, lucrează în industria pescuitului pe coasta din Dakar.

Moktar povestește despre cum s-a regăsit în această profesie:

Je me suis convertie à la pêche comme la plupart des membres masculins de ma famille car je n'arrivais pas à trouver du travail après avoir quitté l'université. J'ai joint mes forces avec mon ami Jawo pour faire face à la vie. Cependant, je ne gagne presque rien à cause de la présence de vaisseaux étrangers incontrôlés qui détruisent les nids de poissons.

I converted to fishing just like most of my male family members because I could not find jobs after leaving university. I joined forces with my friend Jawo to cope with life. However, I earn almost nothing due to the presence of uncontrolled foreign vessels that destroy fish nests.

Am ales pescuitul la fel ca majoritatea bărbaților din familia mea deoarece nu am reușit să îmi găsesc un loc de muncă după facultate. Mi-am unit forțele cu prietenul meu Jawo pentru a lua viața în piept. Totuși, nu câștig aproape nimic din cauza prezenței navelor străine care distrug bancurile de pești.

Acum, cei doi se chinuie să se întrețină din punct de vedere financiar și se gândesc să își abandoneze comunitatea pentru a a câștiga mai mulți bani. Senegal este una dintre țările afectate de pescuitul excesiv devastator apărut din cauza navelor chinezești de pescuit ilegale. Rata șomajului din Senegal se menține la fel de ridicată deoarece, potrivit Greenpeace, o organizație de mediu care activează în mai mult de 50 de țări la nivel mondial, inclusiv în Africa de Vest și Africa Centrală, introducerea tehnicilor de pescuit la scară lungă de către navele chinezești a devastat industriile locale de pescuit, lăsând mulți oameni pe drumuri.

Sosirea navelor de pescuit în ape îndepărtate din China și din alte țări precum Rusia a devastat economia locală din domeniul pescuitului. Atunci când traulerele mari ajung în apele locale, pescarii tradiționali care folosesc canoe se chinuie să țină pasul cu ele. Aceste traulere folosesc plase de pescuit cu o lungime de până la un kilometru, ce mătură tot ce le iese în cale și care uneori deteriorează plasele de pescuit locale.

Pescari într-o barcă viu colorată, deseori întâlnită în comunitățile de pescari de pe coasta Africii de Vest. Imagine preluată de pe Wikipedia, licență Creative Commons. CC BY-SA 2.0    

Astfel de tipuri de vase au dat naștere unor dezbateri la nivel internațional legate de daunele provocate mediului înconjurător, întrucât pescuitul în adâncime poate dăuna în mod semnificativ și chiar ucide fauna acvatică și speciile de pești care se bazează pe aceasta pentru hrană, adăpost, productivitate și, prin urmare, recoltele durabile ar putea scădea odată cu creșterea nivelului de perturbare a fundului mării.

Un trauler chinezesc de pescuit. Imagine preluată de pe Picryl. Domeniu public.

Greenpeace estimează că peste 400 de nave chinezești de pescuit operează în largul coastei Africii de Vest. Aceste nave produc peste 400 de milioane de euro anual prin intermediul activităților de pescuit, potrivit cifrelor oferite de Ministerul Pescuitului din Republica Populară Chineză.

În Senegal, aproximativ 220.o00 de oameni lucrează în industria pescuitului; 90% dintre ei sunt pescari tradiționali, în timp ce restul de 10% lucrează pe vase străine, întreprinderi mixte sau pe traulere industriale locale.

Acum, Moktar și Jawo trebuie să ajungă în ape îndepărtate pentru a prinde pește, deoarece mare parte din coastă este ocupată de navele chinezești. Competiția dintre navele chinezești și bărcile locale a devenit una imposibilă, spun ei, și, într-o țară în care rata șomajului depășește 23%, mulți tineri își pierd speranța.

Pentru a compensa numărul de capturi interne aflat în scădere, China și-a extins de asemenea operațiunile de pescuit la adâncime (PLA) din 2000 încoace. Dar expansiunea industriei pescuitului la adâncime în China a dat naștere unor dezbateri la nivel internațional legate de lipsa de sustenabilitate și de transparență. Potrivit Anuarului Statistic al Pescuitului din China, în 2022, producția de pește din zona pelagică a fost de 2.329.800 de tone, iar numărul navelor de pescuit din această zonă a fost de aproximativ 2.551.

Potrivit unui raport realizat de Fundația pentru Justiție de Mediu (FJM), o mare parte din flota de pescuit a Chinei operează în mai multe țări aflate în dezvoltare, o treime dintre operațiunile sale aflându-se în Africa, Asia și America de Sud. Aceste regiuni deseori dispun de capacități de pescuit limitate, dar se bazează foarte mult pe pescuit pentru dezvoltare economică și procurarea hranei. Flotele chinezești folosesc adesea tehnici de pescuit pe scară largă care pun presiune pe pescuitul local și pe mijloacele de trai bazate pe pescuit. Se crede că unele activități sunt ilegale, neraportate și nereglementate (INN), ducând la nevoia unui control extern.

Din 1989, China este cea mai mare producătoare de pește din lume, cu capturi însumând 13,14 milioane de tone metrice (TM) în 2021, aproape dublu față de a doua cea mai mare producătoare, Indonezia, care a avut capturi de 7,2 TM. În 2022,  producția de pescuit a Chinei a reprezentat 40% din captura la nivel global, o parte semnificativ de mare provenind din flota sa de vase pentru ape îndepărtate.

Pescuitul excesiv din Africa de Vest

Potrivit Colectivului Internațional de Sprijinire a Pescarilor, pescuitul ilegal a condus la pierderea a peste 300.000 de locuri de muncă în domeniul pescuitului artizanal sau tradițional din Africa de Vest. În consecință, mulți oameni sunt forțați să își caute un loc de muncă în alte industrii sau chiar în străinătate. Mulți tineri, neputând să rămână în orașele natale, încearcă să migreze în Europa prin Maroc, riscându-și viețile pe drum.

Națiunile de pe coasta Africii de Vest, precum Guinea-Bissau sau Gambia se confruntă cu probleme similare. Deși unele dintre ele au semnat acorduri de pescuit cu China, pescuitul ilegal constant continuă să afecteze ecosistemele locale.

Pentru a promova pescuitul sustenabil, China a investit foarte mult în acvacultură în ultimii ani și a redus treptat pescuitul de captură marină. Potrivit Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO), capturile marine ale Chinei au scăzut de la 14,4 milioane de tone în 2015 la 11,8 milioane de tone în 2022, o scădere de aproape 18%.

Totuși, pescuitul în ape îndepărtate nu a scăzut. Potrivit Anuarului Statistic al Pescuitului din China, captura Chinei rezultată din pescuitul în ape îndepărtate a atins numărul de 2,33 de milioane de tone în 2022, o creștere de 4% față de anul trecut, ceea ce însumează aproximativ 18% din producția totală de pești la nivel global.

Pe plan intern, China promovează în mod activ acvacultura sustenabilă din 2021, concentrându-se pe tehnologiile agricole ecologice, gestionarea emisiilor de apă reziduale, reducerea utilizării tratamentelor pentru animalele acvatice și pe înlocuirea furajului compus pentru peștii tineri. Proporția acvaculturii a crescut anual, China contribuind cu 55,4% (3,3 milioane de tone) la creșterea acvaculturii în 2022. Totuși, China nu a dus aceste tehnologii de acvacultură sustenabilă în țările din Africa de Vest, concentrându-se în schimb pe instruirea pescarilor locali și pe înființarea fabricilor de prelucrare, ceea ce accelerează fenomenul de exploatare a resurselor marine locale.

Capcanele acordurilor din domeniul pescuitului

În ciuda declarațiilor făcute de China care evidențiază protejarea pescuitului, există raporturi frecvente legate de nave chinezești care practică pescuitul ilegal. Spre exemplu, în luna mai a acestui an, Ministerul Pescuitului și al Economiei Maritime din Senegal a publicat o listă de nave aprobate, iar navele chinezești nu se aflau pe această listă. Cu toate acestea, pescarii locali au raportat prezența navelor chinezești în apele din jur.

Președintele Republicii Populare Chineze Xi Jinping dând mâna cu președintele Guineei-Bissau, Umaro Mokhtar Sissoco Embaló. Imagine preluată de pe Youtube Screenshots. Cu utilizare liberă.

Nu toate vasele chinezești practică pescuitul ilegal. De exemplu, China a menținut acordurile din domeniul pescuitului cu numeroase țări din Africa de Vest, precum Guinea-Bissau, unde Corporația Națională pentru Pescuit din China și-a stabilit prima bază de producție de peste mări în 1985 și în prezent dispune de 11 traulere de adâncime.

Cu toate acestea, chiar și acordurile semnate public legate de pescuitul sustenabil s-au dovedit a fi în detrimentul țărilor din Africa de Vest. Un studiu care analizează acordurile legate de pescuitul sustenabil cu Africa de Vest ale UE a arătat că aceste înțelegeri au condus deseori la rezultate inegale — compensația financiară primită de națiunile din Africa de Vest a fost mult mai mică decât valoarea resurselor lor marine. China și Rusia se află printre semnatarele acestor acorduri.

Unele dintre țările din Africa de Vest au recunoscut inegalitatea acestor acorduri din domeniul pescuitului. Noul guvern din Senegal, spre exemplu, a anunțat că are în plan să renegocieze contractele economice anterioare cu UE și să facă reforme în domeniul pescuitului.

În plus, țări precum Senegal și alte țări africane depind mult mai mult de clemența financiară a Chinei, care adesea aruncă cu bani pentru a finanța proiectele guvernelor de pe continent, precum și în Senegal prin inițiativa Belt and Road.

Între timp, cei care suferă cel mai mult din cauza acestor politici sunt micii pescari locali care, timp de generații, se bazează pe coastă pentru a se întreține pe ei și pe familiile lor. Mohammed Jawo a spus: „Avem capacitățile necesare, dar suntem neputincioși în fața acestei nedreptăți care ne este impusă prin contracte care le permite altora să ne exploateze oceanele și astfel să se îmbogățească. Sperăm ca noul guvern al lui Ousmane Sonko va renegocia aceste contracte nedrepte.”

Pentru a afla mai multe despre legătura dintre proiectele de dezvoltare chinezești și justiția climatică dintr-o mare parte a globului, consultați proiectul nostru privind justiția climatică:

Global Climate Justice Fellowship