Să ne amintim de parodiile muzicale mexicane din fosta Iugoslavie

Coperțile albumelor „Celovečernji the Kid” (1983), „Pozitivna geografija” (1984) și „Mi imamos mnogo problemos” (1987). Utilizare corectă.
Majoritatea oamenilor nu ar asocia cultura pop din Balcani cu America Latină. Cu toate acestea, muzica mexicană a fost extrem de populară în fosta Iugoslavie timp de mai multe generații, inițial în adevăratul sens al cuvântului, iar apoi în glumă.
O explicație parțială a fenomenului IuMex este dată de poziția unică a Iugoslaviei în Războiul Rece după 1948, aceasta fiind o țară socialistă care era de fapt inamica Uniunii Sovietice staliniste.
Autorul sloven Miha Mazzini a spus pentru Public Radio International: „Acestă ruptură a lăsat țara într-o poziție foarte dificilă, fiind între blocul estic și cel vestic. (…) Acest lucru a cauzat probleme, una dintre acestea fiind ce filme să ruleze în cinemauri. Nu puteam importa filme «capitaliste» de la Hollywood. Dar nici nu mai puteam cumpăra filme sovietice.”
Soluția guvernului condus de Tito a fost să importe filme din Mexic, care nu doar că erau în perioada lor de aur între anii '50'și '60, dar în ele se făcea de asemenea referire la revoluția mexicană — o potrivire perfectă pentru Iugoslavia care renăscuse recent ca țară socialistă după Al Doilea Război Mondial.
Fiind influențate de filme, zeci de trupe din toată federația au înregistrat cântece mexicane faimoase fie în spaniolă, fie traduse în limbile naționale.
Una dintre cele mai celebre dintre acestea a fost Ensamble Magnifico din Skopje, a cărei carieră a durat mai mult de 25 de ani, ultimul lor album fiind lansat în 1983.
Până în anii '70, popul și rockul britanic și american au preluat supremația pe scena muzicală din federație. Unele dintre trupele noi influențate de americani au luat în derâdere predecesoarele lor făcând parodii la melodiile din moda anterioară cu mariachi. Iar acele parodii erau la fel de populare ca noile melodii rock ‘n’ roll.
În 1983, cantautorul Đorđe Balašević din orașul sârb Novi Sad a lansat albumul „Celovečernji the Kid”, pe care se află marele hit „Don Francesco Long Play”, cu versuri în engleză cântate cu un accent mexican exagerat.
Melodia spune povestea personajului cu același nume care aduce aminte de pistolarii din filmele western clasice precum „Cei șapte magnifici”, „Comoara din Sierra Madre” și „Vera Cruz”:
You must be careful, my compadre,
you must be very careful if you going south,
because in mountain Sierra Madre
is very best for you to shut your dirty mouth.O, there are banditos mucho danger,
they want your money and your horse.
You are a gringo, I mean, You are a stranger,
but you know everything of courseabout famous and very popular
Don Francisco Long Play.
Trebuie să fii atent, compadre,
trebuie să fii foarte atent dacă mergi în sud,
pentru că în muntele Sierra Madre
este cel mai bine să îți ții gura murdară închisă.O, acolo sunt banditos mucho pericol
îți vor banii și calul.
Ești un gringo, adică un străin,
dar tu știi totul desigurdespre faimosul și foarte popularul
Don Francisco Long Play.
Un an mai târziu, trupa pop-rock din Belgrad Bajaga & Instruktori (Bajaga și Instructorii) a lansat primul album numit „Pozitivna geografija” („Geografie Pozitivă”), cu melodii din diverse părți ale lumii, din Berlin în orașe importante din Rusia, din Asia în Americi.
Una dintre acestea, „Tekila, gerila” („Tequila, guerilla”), cântată în sârbă, spune de asemenea povestea unui personaj latino-american pe nume Juan, un tânăr care se îmbată cu Tequila și începe o revoluție pentru a-și salva iubita răpită din ghearele unui general malefic stereotipic. Evenimentele se petrec în Macondo, orășelul fictiv din romanul „O sută de ani de singurătate” a lui Gabriel García Márquez, și nimeni nu pretinde că ar fi adevărate.
Ni Markes ni Kastaneda
Nisu znali Juanita
Ali su čuli da mu je deda
Susreo lično Meskalita
Nici Márquez nici Castaneda
Nu știau de Juanito
Dar auziseră că bunicul său
S-a întâlnit personal cu Mescalito
Mescalito, numele popular al cactusului peyote, care conține substanța halucinogenă numită mescalină, este în acest caz o aluzie la liderul fictiv Mescalero Apache.
Albumul a avut un mare succes și a consolidat reputația de textier și cântăreț al tânărului lider al trupei Momčilo Bajagić, cunoscut și ca Bajaga.
Apoi, în 1987, trupa croată Duo Pegla („pegla” înseamnă „haine de fier” în croată) a înregistrat melodia „Mi imamos lots of problemos” („Avem multe probleme”), cântată tot cu un accent mexican exagerat.
Melodia a devenit un mare hit. Caseta care o conținea, singurul album al trupei, a fost vândută în mai mult de 400.000 de copii în federație, care atunci avea o populație de 22 de milioane de oameni.
Pe lângă faptul că s-a axat pe actualitate cu „avem multe de probleme” — Iugoslavia destrămându-se la câțiva ani după lansarea melodiei — Duo Pegla a făcut referire și la două nume cunoscute din Mexic: mama Juanita și Speedy Gonzales.
Mi imamos mnogos problemos
i lutamo svijetos bez kintos
nosimo brkoves i ocales
a svi nas zovu Speedy GonzalesAj, mama Huanita
Gonzales po svijetu skita
Avem multe probleme
și hoinărim prin lume fără un ban
avem mustăți și ochelari
și toată lumea ne strigă Speedy GonzalesAi, mama Juatina
Gonzales hoinărește prin lume…
Speedy Gonzales, după cum știu mulți cititori, este un șoarece mexican din seria Looney Tunes a celor de la Warner Brothers, niște desene animate extrem de populare în fosta Iugoslavie, care erau difuzate aproape zilnic la televiziunea de stat.
Mama Juanita este un personaj din filmul mexican „Un dia de vida” („O zi din viață”) din 1950, care pare că a reprezentat începutul valului original IuMex, potrivit unui eseu despre filmul mexican contemporan din 2018 publicat de Cinematheque of Macedonia:
The film “Mama Juanita,”as the film “Un Dia de Vida,” was entitled by the Yugoslav distributers, after the eponymous song from the film that entranced the domestic audiences with its pathos, started a wave, or more correctly, a tsunami of singers and bands that made music following the Mexican model, to accompany lyrics written in one of the languages of former Yugoslavia.
Filmul „O zi din viață” a fost numit „Mama Juanita” de distribuitorii iugoslavi după melodia omonimă din filmul care a intrat în casele autohtone cu patosul său, a pornit un val, sau mai bine spus, un tsunami de cântăreți și trupe care au făcut muzică după modelul mexican, pentru a acompania versurile scrise într-una dintre limbile din fosta Iugoslavie.