Afiș promoțional din 2024 pentru premiul Milan Mladenović, care îl ilustrează pe acesta cântând la chitară, împreună cu apelul „Înscrieți-vă cu melodia voastră” în macedoneană. Foto de Zoran Trbović, afiș de Nikola Puzigaća, republicat cu permisiunea Fundației Milan Mladenović.

Fundația Milan Mladenović a anunțat super finaliștii pentru premiul Milan Mladenović de anul acesta. El este numit în onoarea legendarului muzician sârb și iugoslav cunoscut ca solist al trupei iugoslave de art rock Ekatarina Velika (EKV), ca poet influent și ca activist în cadrul mișcării împotriva războiului.

Premiul anual a luat naștere pentru a „promova arta muzicală marcată de caracteristici specifice moștenirii sale artistice”. Cei cinci finaliști care reprezintă avangarda muzicii contemporane din regiune au fost aleși de un juriu internațional.

Câștigătorul va fi anunțat de ziua de naștere a lui Mladenović, pe 21 septembrie în Makarska, un orășel croat de la malul mării, care a avut un loc special în inima sa. Acesta s-a născut în Zagreb (Croația) și a locuit în Sarajevo (Bosnia și Herțegovina) și Belgrad (Serbia), petrecându-și verile în Makarska, locul nașterii mamei sale.

Juriul din 2024 este format din personalități importante de pe scena muzicii rock iugoslave precum Anja Rupel, solista trupei de synthpop slovene Videosex (care a cântat adesea cu EVK), criticul de muzică croat Dubravko Jagatić, muzicianul Max Juričić, fost membru a legendarelor trupe croate Azra și Film, și doi membri sârbi: muzicianul Nikola Vranjković și redatoarea muzicală Svetlana Đolović.

Juriul a trebuit să selecteze melodiile finaliste din cele 318 melodii înscrise ca urmare a apelului deschis, alegând următoarele super finaliste (în ordine alfabetică):

1. Moira, cu melodia „Aroma(n)tična” din Macedonia de Nord
2. lennie, cu melodia „Desna strana knjige” din Croația
3. Nemeček, cu melodia „Mirila” din Croația
4. Škofja Loka VIS, cu melodia „Nikad niko” din Serbia
5. Tamara Mylo, cu melodia „Posle jednog proleća” din Serbia

Membrii juriului s-au declarat satisfăcuți de calitatea melodiilor selectate și a tinerilor artiști care reflectă creativitatea generației actuale de tineri muzicieni. Aceștia și-au exprimat de asemenea speranța că și mai mulți tineri muzicieni din țările eligibile vor continua să se înscrie pe viitor.

Juriul a ales 42 de semifinaliști, din mai mult de 300 de candidați, și apoi i-a redus la 12 finaliști care vor apărea pe albumul promoțional de compilații (CD), iar câștigătorul va primi și un premiu în bani de 3000 de euro (aprox. 14.935 lei) și o invitație de a cânta la Exit, cel mai mare festival muzical organizat la Novi Sad (Serbia) anul viitor.

Cele cinci super melodii din finală

Titlul melodiei „Aroma(n)tična” al duoului macedonean Mojra poate fi tradus „Aroma(n)tic”, o combinație între cuvintele aromatic și romantic. Trupa îi are în componență pe compozitorul și chitaristul Darko Jovanov și pe vocalista Jasna Trpkova. Aceștia au spus că melodia lor jazz reprezintă „situațiile în care suntem între două stări”. Aceasta a fost lansată împreună cu un video de animație cadru cu cadru, care are peste 4000 de imagini, realizat de Jovanov și de fratele său Dejan.

Малку, малку малку малку
Давај ми по малку
Од твојата кујна
Малку, малку малку малку
Многу, ама малку, зарем сум ти чудна?

Puțin, încă puțin de tot,
Dă-mi o îmbucătură din bucătăria ta
Puțin, încă puțin de tot,
Mult, dar puțin, îți par ciudată?

Nikola Vranjković, un membru al juriului, spune că deși aproximativ 280 de melodii înscrise par „împotmolite în trecut”, el a fost plăcut surprins de creativitatea celorlalte aproximativ 50, care l-au făcut să asculte albumele întregi din care acestea fac parte și care sunt disponibile online, subliniind calitatea trupelor macedonene care s-au înscris.

Titlul melodiei „Desna strana knjige” a cântăreței, textierei și dansatoarei de 22 de ani lennie (cu l mic) se traduce prin „Partea dreaptă a cărții”. Versurile acestei melodii de dragoste se referă la seducție și încredere și la abilitatea cuiva de a-și depăși limitele pentru a putea ajunge la intimitate.

Slomit’ ćeš mi srce na pola
Sve svoje riječi da ti dam
Ne bi bilo dosta čak ni tad

Zato šutim kad me pitaš
Ako možeš prići bliže
Strah me da me netko vidi
Drugim očima

Îți voi frânge inima în două
Chiar dacă ți-aș spune tot ce am de spus
Nu ar fi suficient

De aceea tac când mă întrebi
Dacă te poți apropia
Mi-e teamă că cineva mă va vedea
Cu alți ochi

Melodia „Mirila” (un nume de femeie) a trupei croate de noise și post rock Nemeček abordează sentimentele întunecate legate de experiențele și emoțiile istorice legate de iminența morții, transmise de la o generație la alta. Melodia combină elemente de rock, synth și de folk tradițional.

Această atmosferă întunecată este transmisă și prin coperta albumului „Prokletije II”
(Munții Blestemați, care se referă metaforic la niște locuri blestemate). Pe copertă apar două femei în negru, care stau îngenunchiate în fața tabloului „Un steag negru” al pictorului croat Ljubo Babić, realizat în 1916, în timpul Primului Război Mondial. Acesta ilustrează procesiunile de doliu de după moartea împăratului Francis Joseph I al Austriei. Versurile aduc aminte de războaie.

Kroz tvoje oči sivo plave
vidio sam sve šta je bilo
I sve ono što treba biti
srce moje

Noći su nam hladne majko
Grije nas samo dim iz cijevi
Kroz rov
Kroz noć
Kroz sve naše jame zakopane

Prin ochi tăi gri-albaștri
Am văzut tot ce a fost
Și tot ce trebuie să fie
Inima mea

Nopțile sunt reci, mamă
Doar fumul de la butoaie ne încălzește
Prin tranșeu
Prin noapte
Prin toate gropile noastre pentru morminte

„Nikad Niko” (Nimeni niciodată) melodia trupei sârbe Škofja Loka VIS pare să se refere la nevoia de schimbare și de acceptare a acesteia. Această trupă din Belgrad, care are numele unui orășel sloven reunește artiști muzicali și vizuali, combinând diverse stiluri din secolele XX și XXI.

Nikad niko,
nikad, nikad nikako-o
tome nije
nikad ni razmišljao.
Nikad niko,
nikad, nikad nikako-o
tome nije
pravi značaj davao.

Nimeni niciodată,
niciodată, niciodată și nicicum
nici măcar nu s-a gândit la asta.
Nimeni niciodată,
niciodată, niciodată și nicicum
nici măcar nu a fost atent la asta.

Melodia „Posle jednog proleća” (După o primăvară anume) este a cântăreței și textierei sârbe de 25 de ani Tamara Mylo. Când a lansat-o în decembrie 2023, ea a spus că, deși a compus-o și a interpretat-o ca pe o singură piesă, a avut nevoie de timp pentru a o definitiva într-un mod care să îi prezinte ideea în așa fel încât să transmită descrierea „momentului atipic în care trăim”.

posle jednog proleća
više nikad nismo isti
više nismo tako čisti
kao pre

după o anume primăvară
nu mai suntem la fel
nu mai suntem puri
ca înainte

Printre foștii câștigători ai premiului Milan Mladenović se numără trupa sârbă Ljubičice, care a câștigat anul trecut cu melodia „Dok čekame pad” (În timp ce așteptăm toamna) și cântăreața macedoneană Dina Jashari, care a câștigat în 2022 cu melodia „Doma” (Acasă).