Portretele președintelui rus Vladimir Putin și președintelui nord-coreean Kim Jong Il de la cea mai recentă vizită a lui Putin la Phenian. Captură de ecran dintr-un video de pe YouTube al celor de la NewsEnd. Utilizare corectă.

Relațiile dintre Rusia și Coreea de Nord au devenit mai apropiate de la invazia Rusiei în Ucraina, scrie BBC. În iunie, Vladimir Putin a făcut prima sa vizită oficială în Coreea de Nord din 2000 încoace. În imaginile difuzate de mass-media de stat se pot observa zeci de mii de oameni pe străzile curățate ale capitalei la trecerea coloanei de mașini a liderilor. Potrivit agenției de știri de stat din Rusia, cei doi lideri au discutat despre legăturile dintre țările lor, după venirea neașteptată a lui Putin. Vizita și promisiunile reciproce ale celor doi dictatori de a se sprijini reciproc în domeniul apărării și al activităților militare au dus la declarații îngrijorătoare din partea celor mai puternici lideri din lume.

În contextul în care cei doi lideri devin tot mai apropiați, este important să ne amintim de istoria tragică a coreenilor din Rusia țaristă și apoi sovietică, și de locul pe care îl ocupă etnicii coreeni în actuala Rusie a lui Vladimir Putin. Koryo-saram (coreeană: 고려사람; rusă: Корё сарам) sunt etnici coreeni din fosta URSS, care sunt descendenții coreenilor care locuiau în orientul îndepărtat al Rusiei, după cum este explicat pe Wikipedia.

Migrația coreenilor în Imperiul Rus

Coreenii au început să migreze în Imperiul Rus în a doua jumătate a secolului al 19-lea, din cauza greutăților economice și a dezastrelor naturale din Coreea.

Femei coreene în Primorie, la jumătatea secolului al 19-lea. Foto de Vladimir Lanin via Wikimedia Commons. Domeniu public.

Primii migranți s-au așezat în regiunea Primorsky și au pus bazele primului sat coreean numit Tizen Hee. Până în 1917, 90.000 de coreeni se așezaseră în această regiune, o creștere semnificativă de la 9.000 la sfârșitul secolului al 19-lea.

O casă coreeană din Nakhodka, Rusia (1893). Foto de Экипаж крейсера via Wikimedia Commons. Domeniu public.

Deportarea și adaptarea

În 1937, în jur de 172.000 de coreeni au fost deportați din orientul îndepărtat al Rusiei în Asia Centrală din cauza lipsei de încredere politică și a suspiciunilor de spionaj din timpul tensiunilor cu Japonia.

Coreeni au fost primii din URSS care au fost deportați de Stalin pe motive etnice. Circa 172.000 de coreeni au fost deportați în RSS Kazahstan și RSS Uzbekistan. Deportarea s-a făcut cu trenuri de marfă, iar pe drum au murit 11.000 de persoane.

Fotografie de propagandă a trei coreeni sovietici deportați în Uzbekistan, sept-oct. 1937. Coreenilor li s-a spus să zâmbească în timp ce stăteau în mijlocul unei mlaștini. Fotografia unui fotograf necunoscut via Wikimedia Commons. Domeniu public.

Înaintea deportării din 1937, în Primorye (din orientul îndepărtat al Rusiei) existau două districte de coreeni și 77 de consilii sătești formate din coreeni, circa 400 de școli coreene, un colegiu pedagogic coreean, un institut pedagogic coreean în Vladivostok, un teatru coreean, șase reviste și șapte ziare în coreeană.

Pe 1 aprilie 1993, printr-o rezoluție a Curții Supreme din Federația Rusă, legile adoptate din 1937 încoace împotriva coreenilor au fost declarate ilegale, iar coreeni au fost repuși în drepturi, fiind considerați victime ale represiunii politice.

Potrivit recensământului din 1959, 44,1% dintre coreenii din URSS locuiau în Uzbekistan, iar 23,6% în Kazahstan. În 2013, 184.699 de coreeni locuiau în Uzbekistan.

După căderea URSS-ului, coreeni din republicile central-asiatice au migrat în principal în Rusia, Ucraina și Coreea de Sud (cu vize simplificate pentru coreeni).

Păstrarea patrimoniului cultural

Deși limba coreeană s-a pierdut în mare parte la a treia sau a patra generație, performanțele școlare au rămas semnificative, un procent ridicat de coreeni terminând o facultate.

Coreenii ș-au păstrat identitatea culturală prin ritualuri și sărbători precum doljanchi, prima aniversare a unui copil, sau Festivalul Mâncării Reci. Prima aniversare a unui copil presupune o ceremonie de prezicere a viitorului, în cadrul căreia sunt puse obiecte în fața lui pentru a-i prezice viitorul.

O ceremonie doljanchi. Foto de Jamsong via Wikimedia Commons. CC BY-SA 3.0.

Bucătăria coreeană, adaptată la condițiile locale, a jucat un rol crucial în menținerea identității culturale. Preparate precum morcovii coreeni și diferite legume marinate au devenit populare. Morcovii coreeni, o adaptare a tradiționalului kimchi, cu legume disponibile local, au devenit emblematici și sunt un exemplu de adaptare culturală.

Tolkuchka Bazaar. Foto de Kerri-Jo Stewart via Wikimedia Commons. CC BY 2.0,

Figuri importante ca Viktor Țoi (muzician rock legendar), Yuliy Kim (poet și cantautor) și Kostya Tszyu (sportiv) au adus contribuții semnificative culturii și sportului din Rusia.

Citește mai mult. Viktor Țoi: legenda nemuritoare a rockului sovietic dizident

Coreeni au participat la Al Doilea Război Mondial în armata sovietică, iar Alexander Min, unul dintre ei, a primit distincția de Erou al Uniunii Sovietice.

În ziua de azi, diaspora coreeană din Rusia rămâne una semnificativă, având comunități mari în orașe precum Volgograd, Moscova și în regiunea din orientul îndepărtat. Coreeni au continuat să se integreze în societatea rusă, păstrându-și totodată moștenirea lor culturală.

Tatiana Kim este cea mai bogată femeie de afacerii din Rusia, fiind coproprietara magazinului online Wildberries. În ultima vreme însă, aceasta a devenit o figură controversată, deoarece a fost sancționată de Ucraina pentru că a vândut uniforme militare rusești pe Wildberries. De asemenea, se spune despre ea pe platformele de socializare că l-ar ajuta pe Vladimir Putin să construiască un sistem bancar alternativ sistemului SWIFT (din care Rusia este în mare parte exclusă). În același timp, birourile Wildberries au fost percheziționate de polița rusă din cauza unui incendiu recent la unul dintre depozite. În Rusia de azi, nimeni nu poate fi sigur ce se va întâmpla cu el sau cu afacerea sa în următoarea săptămână.

Poate că într-adevăr cei doi dictatori se aseamănă tot mai mult și în ceea ce privește felul în care tratează oamenii, fie ei de etnie coreeană sau nu.

Citește mai mult: Larisa Pak este ultima coreeană rămasă la granița dură dintre Tadjikistan și Afganistan [eng.]