Pirapora do Bom Jesus este un loc de pelerinaj și are 18.000 de locuitori. Foto de Léu Britto/Agência Mural, folosită cu permisiune.

Acest articol scris de Sarah Fernandes, Jacqueline Maria da Silva și Arthur Ferreira a fost publicat inițial pe 4 iunie 2024 pe site-ul celor de la Agência Mural. O versiune editată este republicată pe Global Voices în urma unui parteneriat.

În Pirapora do Bom Jesus din statul São Paulo, Brazilia, informațiile se răspândesc în principal prin viu grai. Mașinile cu difuzoare, grupurile de WhatApp, site-urile autorităților locale, conturile de pe platformele de socializare și anunțurile la biserică reprezintă mijloacele prin care știrile și anunțurile sunt comunicate celor 18.370 de locuitori, potrivit IBGE (Institutul Brazilian de Geografie și Statistică).

Imaginează-ți că locuiești într-un orășel fără acces la informații cu privire la administrația publică. Cum afli unde merg banii publici sau ce fac primarul și consilierii locali?

Acestea sunt dilemele a 26,7 milioane de brazilieni din aproape jumătate dintre municipalitățile (unitate administrativă locală – n.tr) considerate deșerturi informaționale de Atlasul de Știri (Atlas da Notícia), un studiu care evaluează acoperirea presei pe o anumită zonă. Există 2712 orașe în această situație. În total, Brazilia are 5565 de municipalități.

O localitate este numită deșert informațional atunci când duce lipsă de jurnalism local independent, care să urmărească și să monitorizeze viața de acolo, aceste lucruri reprezintând caracteristici esențiale ale presei într-o democrație.

Pirapora do Bom Jesus, una dintre cele mai sărace municipalități din regiunea metropolitană São Paulo, apare și ea în studiu. Echipa celor de la Agência Mural a petrecut cinci zile acolo pentru a înțelege cum se răspândește informația într-un asemenea loc.

Centrul istoric din Pirapora do Bom Jesus. Foto de Léu Britto/Agência Mural, folosită cu permisiune.

„Este dificil să te menții informat pentru că orășelul nu are propriul ziar. Dacă nu mergi la biserică sau la ședințele consiliului local, nu ești informat. Avem acces la informație prin intermediul bisericii și al primăriei”, a spus Antonio Juarez de Oliveira, un om de afaceri local.

Orășelul Pirapora do Bom Jesus a fost fondat în urma unor relatări privind anumite miracole în zonă. Acesta a devenit o destinație religioasă și are o moștenire istorică și culturală. În 1725, o imagine a copilului Isus a fost găsită într-un râu din regiune de către doi sclavi, ceea ce a făcut din acesta un sfânt local, dar municipalitatea a devenit independentă doar în 1959.

Acum, orășelul încă se mai confruntă cu provocări socio-economice, cu o rată scăzută de angajare formală, iar bisericile sale au nevoie de restaurări.

Pe lângă sursele informale de informare, precum WhatsApp, contactul direct cu cunoștințe sau anunțuri în biserică, canalele de contact ale consilierilor locali servesc drept mijloc de plângeri și investigații.

Este doar o singură femeie printre cei nouă consilieri din consiliul local. În opoziția actualului primar Dany Wilian Floresti (PSD) sunt Helton Bananinha (Republicani), Elias Araújo (Republicani) și Roge Baudichon (Uniune), ultimul candidând pentru funcția de viceprimar la alegerile de anul acesta și fiind cunoscut ca „inspectorul poporului”.

Cu „cabinetul său mobil”, acesta merge prin orășel și face videouri în care denunță lipsa medicamentelor și problemele legate de sănătate și îngrijire medicală, făcându-și totodată publice propriile activități sociale.

Consilierii locali din Pirapora do Bom Jesus. Foto de Léu Britto/Agência Mural, folosită cu permisiune.

„Auzim tot ce se petrece în orășel din gura unui consilier. Nu primim știri care să nu vină de la un politician”, s-a plâns Jeanderson Gomes dos Santos, muncitor în construcții și locuitor al cartierului Parque Payol, care este cel mai populat din Pirapora.

Acest lucru enervează o mare parte a populației. Designerul Mário Rodrigues a spus: „Observ că în orașele învecinate oamenii au mai mult de spus în managementul public; cred că acesta se datorează faptului că au mai mult acces la informație.”

Dubes Sônego, un cercetător din proiectul Atlas, evidențiază că atunci când oamenii trăiesc într-un deșert informațional, încep să renunțe să mai caute „adevărul factual” și au încredere în ceea ce văd pe platformele de socializare.

„Nu avem o sursă jurnalistică de informare care să distingă ceea ce este adevăr de ceea ce este opinie, iar acest lucru slăbește comunitatea și favorizează răspândirea știrilor false”, explică el.

Un deșert informațional în timpul alegerilor

Când cineva întreabă de jurnalism în Pirapora, una dintre agențiile de presă pe care o menționează oamenii este Radio Pirapora FM, un radio comunitar.

Prin lege, acest tip de serviciu poate fi gestionat doar de „fundații și asociații comunitare non-profit, cu sediul în localitate”. Radiourile „trebuie să aibă un program pluralist, fără niciun fel de cenzură și trebuie să fie deschise să asculte toți locuitorii din regiunea respectivă”, după cum explică cei de la Agert (Asociația Posturilor de Radio și de Televiziune din Rio Grande do Sul).

În ciuda acestui lucru, în Pirapora, postul de radio local pare să ducă lipsă de imparțialitate și se află sub controlul unei asociații conduse de mama unui fost primar, care a guvernat orașul vreme de două mandate.

Acesta este Gregório Maglio (MDB), un politician care dorește să candideze din nou anul acesta. Maglio are o emisiune radiofonică în cadrul căreia intervievează aliați de-ai săi care intenționează să candideze pentru funcții publice. În ciuda acestui lucru, el pretinde că în emisiune au loc convorbiri despre viața de zi cu zi din oraș.

Biserica Senhor Bom Jesus de Pirapora. Foto de Léu Britto/Agência Mural, folosită cu permisiune.

Un orășel divizat

Pirapora este un oraș mic, dar divizat. Locuitorii din cartierul Parque Payol, de la periferie, se confruntă cu o mai mare dificultate în a face rost de informații decât cei din alte cartiere. Adesea, ei trebuie să meargă în centru, care este la patru kilometri, pentru a confirma informațiile privitoare la campaniile de vaccinare sau la activitățile extrașcolare pentru copii.

Transportul public se limitează la curse cu autobuze interurbane, care leagă Pirapora de alte orășele, una dintre ele mergând prin Payol. Cartierul este caracterizat de un comerț local foarte activ, are cel mai mare număr de votanți și se confruntă, de asemenea, cu principalele probleme socio-economice.

„Fiica mea a făcut parte din Projovem (un program național de incluziune a tinerilor), și-a găsit primul loc de muncă și este acum în Portugalia”, a explicat Maria de Fátima, o locuitoare din zona centrală a cartierului.

Pe de altă parte, Josiane Rocha dos Santos, o altă locuitoare, s-a plâns: „Fiul meu nu s-a înscris în program pentru că locurile s-au epuizat înainte ca eu să știu că erau disponibile.”

Discrepanța în ceea ce privește accesul la informație nu lipsește dintr-un deșert informațional. Dar există și alte dificultăți. Guvernul are obligația de a asigura transparență, potrivit Decretului privind accesul la informație. În Pirapora, atât portalul privind transparența de pe site-ul primăriei, cât și cel de pe site-ul consiliului local au neajunsuri.

Până la data publicării acestui articol, cele mai recente declarații fiscale și raporturi privind gestionarea finanțelor disponibile acolo erau din 2022, iar ultimul bilanț al executivului disponibil pentru consultare publică pe site era din 2018.

Un sfânt în ziar

În ciuda faptului că nu există un ziar local, istoria Piraporei a fost influențată de jurnalism. În 1884, un ziar din São Paulo a relatat despre imaginea copilului Isus găsită acolo și că aceasta făcea miracole, transformând orășelul într-unul dintre principalele locuri de pelerinaj din stat.

Acest lucru a atras mulțimi de oameni și a transformat orașul într-un loc de întâlnire pentru comunități de samba, de jongo (un dans african) și de toboșari, conferind zonei statutul de leagăn al stilului de dans samba paulista.

„Este motivul pentru care acest loc există și a încetat să mai fie concentrat în jurul unei ferme, care a fost achiziționată de orașul Santana de Parnaíba, devenind orășelul pe care îl avem acum, spune Părintele Marcelo Magalhães, parohul Bisericii Senhor Do Bom Jesus De Pirapora.

Din anii 1980 încoace, turismul a scăzut. În prezent, doar 15,52% dintre locuitori sunt formal angajați. Administrația bisericii lucrează pentru a strânge fonduri și a restaura biserica și operele sale de artă. Ziarul O Anhanguera, din localitatea învecinată Santana do Parnaíba, relatează despre Pirapora.

„Noi trebuie să urmărim consilierii pentru a cunoaște problemele orașului și măsurile care se iau. Autoritățile locale nu ne informează despre tot ceea ce se întâmplă”, s-a plâns Jeanderson Gomes dos Santos.

Eugênio Bucci, profesor la ECA-USP (Facultatea de Comunicații și Arte a Universității din São Paulo), a explicat că jurnalismul poate fi un pas spre rezolvarea problemelor, dar nu le rezolvă complet.

„Jurnalismul nu guvernează, nu face legi, nu ia decizii, nu are putere judiciară. Este doar o instituție socială care contribuie la medierea dezbaterii publice și a menținerii puterii sub observație”, a spus el. „Dacă jurnalismul furnizează informații de calitate, acest lucru deja ajută mult.”