Tobe, dans și senzualitate: bullerengue afro-panamez

Un cuplu dansând bulleregue din Darién. Captură de ecran din videoul „Bullerengue de darien…” de pe canalul de YouTube Asi Baila Panama. Utilizare corectă.
Femeile cântă, un cuplu dansează, iar toboșarii cântă la cel mai mare instrument muzical african. Acesta este dansul panamez de mare tradiție numit bullerengue.
Dansul, care este rezultatul unui trecut dureros, continuă să fie practicat și azi, dar nu cu atât de multă durere, deși rănile sunt încă acolo. Melodia plânge, iar toba îi oferă alinare. Această tradiție importantă este acum o sursă de pură mândrie, știind că sângele care ne curge prin vene este sacru.
Pentru a vorbi despre bullerengue, trebuie să vorbim și despre bunde. Ambele sunt dansuri de origine africană din provincia Darién, aflată în sudul țării. Bullerengue mai este practicat și în țara vecină, Columbia, dar evoluția sa a fost diferită în cele două țări.
Bullerengue este un dans senzual, care reprezintă bucurie și mișcare. Se dansează în cuplu, format în general dintr-un bărbat și o femeie. Cei doi dansează pe ritmul tobei, care este acompaniat de niște femei cântând, în vreme ce bat din palme.
Bunde este tot un dans cu aceeași origine, care înglobează elemente din catolicism. Acesta predomină în Garaniché, o subdiviziune a districtului Chepigana, din sud-vestul țării. Este un ritual cântat în ritmul tobei și dedicat copilului Isus, care se oficia pe vremea sclaviei, atunci când o fată sau un băiat murea înainte de a împlini șapte ani. Acestuia sau acesteia i se împăturea corpul, pentru că se credea că copilul a murit inocent și că va merge direct în rai, pe tărâmul spiritelor.
Istoria și interpretarea dansului bullerengue
Bullerengue este un dans acompaniat de cântec și reprezintă o parte esențială din cultura provinciei Darién. Acesta simbolizează senzualitatea feminină. Dar pe vremea coloniștilor era asociat cu evenimente funerare, fiind un dans de sărbătoare și fericire, se cânta și se dansa pentru morți, ca ei să plece fericiți. Chiar și în ziua de azi, pentru omagierea marilor cântăreți care au murit, se organizează un dans bullerengue acasă la ei, în semn de iubire și recunoștință.
Bullerengue înseamnă „fustă” sau „fustă pentru gravide”. Termenul vine de la cuvintele africane „bulle”, care înseamnă bucurie și „rengue”, care înseamnă mișcare. Este posibil ca ambele cuvinte să își aibă originea în țări vest-africane.
Dansul în forma sa tradițională reprezintă un motiv de sărbătoarea pentru un bărbat care se întoarce acasă după o lungă vânătoare în junglă, iar soția sa organizează o petrecere cu această ocazie. El aduce, de asemenea, mai multe animale vânate în spate, ceea ce înseamnă că va fi mâncare. Apoi, soția îi cheamă pe toboșarii din comunitate și pe vecini pentru a începe petrecerea bullerengue. Aceasta dansează, cântă și bate la tobe.
Tobele dau ritmul, în timp ce femeile stau pe margine și bat din palme în ritmul muzicii. Acestea cântă și bat din palme, iar cei care dansează în cuplu, fac acest lucru punându-și picioarele unul lângă altul și îndoindu-și genunchii.
Femeia care dansează pare arogantă, menținându-și calmul și grația față de partener, în vreme ce el dansează lângă ea, îndoindu-și genunchii și făcându-i curte pe tot parcursul dansului. Bullerengue este un dans al seducției care nu se materializează niciodată.
Tradiția acestui dans a rezistat în timp grație transmiterii sale de la mamă la fiică, de la bunică la nepoată și așa mai departe, din generație în generație.
Din acest motiv, este important să evidențiem moștenirea africană care a ajuns în Darién din cauza conețului transatlantic cu sclavi, care, după ce și-au câștigat libertatea în rebeliunile Bayanos (1548-1558), au devenit „maroons” (un termen dat sclavilor eliberați -n.tr.) care locuiau în „palenques” (localități libere ale africanilor).
Potrivit datelor ultimului recensământ din Panama realizat în 2023 de Institutul Național de Statistică și Recensăminte, 31,7% dintre panamezi spun că au descendență africană.
Pentru a menține vie această expresie culturală caracteristică provinciei, se organizează anual Festivalul Bunde și Bullerengue. În plus, melodii interpretate de cântăreți cunoscuți care au contribuit la dezvoltarea folclorului din Darién au fost puse pe albume și, mai nou, pe platforme digitale precum Spotify.
„Este important să salvăm bullerengue, ca să nu se piardă, să-i învățăm pe copii și tineri arta bullerengue-ului și să învățăm despre istoria și semnificația sa”, spune Profesor Digna Emérita Caraballo de Gómez, cercetătoare la Centrul de Cercetare al Universității Regionale Darién, într-un interviu publicat în La Estrella de Panamá în 2018.
Ea este cunoscută pentru sublinierea importanței culturii din Darién și i s-a adus chiar un omagiu la festivalul anual dedicat celor două dansuri. „Folosirea tobei, cântecului și vocii sunt lucruri specifice ființelor umane… Așadar, de fiecare dată când organizăm acest festival sărbătorim viața, credința și speranța”, a spus aceasta.
Darién în ziua de azi
Obiectivul ambelor dansuri este acela de a promova și evidenția cultura regională a acestei provincii strâns legate de populația afro-panameză, eclipsată acum de Ciudad de Panama. Este una dintre provinciile a căror dezvoltare și acces la infrastructură de calitate și servicii de bază au fost foarte lente.
Provincia Darién este legată de Columbia prin faimoasa strâmtoare Darién, o junglă deasă și periculoasă care servește drept rută pentru mii de migranți care călătoresc pe jos din diverse părți ale continentului și ale lumii.
Provincia se confruntă cu probleme privind trecerea migranților prin junglă. Situația este atât de gravă că există tabere de refugiați la capătul acesteia, și desigur, rețele de infractori care profită de junglă pentru a obține profituri ilegale.
Edelmira Sánchez, profesoară, folcloristă și cântăreață, explică faptul că europenii au intrat pe continent prin Darién. Aceasta crede că provincia a avut parte de mai puțină dezvoltare ca altele din țară din cauză că este o zonă neprimitoare, plină de bariere geografice.
Dar acest lucru nu înseamnă că tradițiile de aici dispar, ci mai degrabă că regiunea are nevoie urgentă de atenția autorităților. Bunde și bullerengue sunt expresii culturale care simbolizează reziliența și reprezintă o formă de alinare a tuturor problemelor cu care se confruntă locuitorii din Darién.
Eu, autoarea acestui articol, sunt descendentă din locuitori de acolo, și toată viața mea am auzit-o pe bunica spunând că obișnuia să plece din oraș în districtul Chepigana, pentru că nimic nu se compară cu bucuria și comunitatea din orășelul ei natal.
Mereu am ascultat și dansat bullerengue, dar nu sunt expertă în execuția acestui dans. Bunica mea cu siguranță este. De fiecare dată când aude bullerengue, oriunde ar fi, șoldurile încep să i se miște.