Fotografie realizată de Politikin Zabavnik care prezintă benzi desenate bilingve în sârbă și romani. Fotografie realizată de Meta.mk, utilizată cu permisiunea autorului.

Acest articol a fost publicat inițial pe Meta.mk. O versiune editată este republicată mai jos în baza unui acord de partajare a conținutului încheiat între Global Voices și Fundația Metamorphosis.

Celebrul săptămânal sârb Politikin Zabavnik, care anul acesta împlinește 85 de ani, a publicat o bandă desenată în limba romani.

Benzile desenate de Lazo Sredanović et Nikola Lekić înfățișează aventurile lui Dikan „cel mai tânăr dintre vechii slavi” care au fost extrem de populare în întreaga Iugoslavie. În ultimele sale două ediții, Politikin Zabavnik a inclus un insert cu două episoade din banda desenată Dikan, pentru prima dată în paralel în sârbă și în romani.

Ziua de 8 aprilie este recunoscută ca fiind Ziua internațională a romilor, cu scopul de a sărbători cultura romilor și de a sensibiliza publicul cu privire la problemele cu care se confruntă romii. Această zi a fost declarată oficial în 1990 la Serock, Polonia, unde a avut loc cel de-al patrulea Congres mondial al romilor al Uniunii Internaționale a Romilor.

„În colaborare cu Ministerul Informațiilor și Telecomunicațiilor, în acest număr și în următorul al revistei Politikin Zabavnik va fi publicat un insert cu benzi desenate despre Dikan, vechiul slav, în limbile sârbă și romă”, a anunțat revista pe prima pagină a insertului adăugat la numărul 3764.

Dikan este adesea comparat cu eroul benzii desenate franceze Asterix, care i-a servit drept sursă de inspirație autorului Lekić atunci când și-a creat personajul. Banda desenată descrie aventurile a doi vechi slavi, Dikan și credinciosul său tovarăș, unchiul Vukoje. Poveștile au loc în timpul marii migrații a popoarelor, în special în Balcani. Protagonistul întâlnește versiuni pline de umor ale unor triburi, popoare, locuri și figuri istorice, inclusiv ale împăratului Iustinian I.

Primul număr al benzii desenate Dikan a fost publicat în aprilie 1969.

Aceasta este cea de-a doua bandă desenată în limba română a lui Politikin Zabavnik. În 2004, au publicat o versiune în limba romani a unui episod din Aventurile lui Tintin al autorului belgian Hergé, intitulat „Insula neagră”.

În februarie 2024, Politikin Zabavnik a publicat o retipărire a primului număr din 1939 ca inserție în ediția jubiliară pentru a marca cea de-a 85-a aniversare. Foto: Meta.mk.

Împreună cu revista franceză Spirou, Zabavnik este una dintre cele mai vechi reviste europene care conține în principal benzi desenate. Încă de la primul său număr, publicat la Belgrad în februarie 1939 de un grup de intelectuali progresiști de stânga, revista a prezentat benzi desenate ale autorilor naționali, în special ale lui Walt Disney, și ale altor editori americani și europeni. De-a lungul anilor, a prezentat mulți clasici ai acestui gen de benzi desenate din întreaga lume, de la Flash Gordon și Fantoma, la Modesty Blaise și Tintin, precum și benzi desenate din ziare, cum ar fi Hagar Oribilul și Garfield.

Zabavnik a luat o pauză în 1941, în timpul ocupației naziste, și a reluat publicarea în 1951, după ce a depășit anumite tendințe de cenzură din cadrul Partidului Comunist Iugoslav, unii oficiali considerând benzile desenate ca fiind o influență occidentală nedorită. Cu toate acestea, potrivit legendei, însuși președintele Iugoslaviei, Josip Broz Tito, a fost de acord cu reluarea importului benzilor desenate, declarând că și el, ca mulți alții, era un fan al lui Donald Duck.

La sfârșitul anilor '90, în timpul războaielor din Iugoslavia, Disney a întrerupt colaborarea cu editura Politika, care își folosea celelalte publicații, în afara Politikin Zabavnik, pentru a susține regimul lui Slobodan Milošević. În ediția aniversară, sala de presă a revistei Politikin Zabavnik a declarat că, la un moment dat, în viitor, vor restabili relația cu Disney.

Revista este distribuită în continuare în toate republicile din fosta Iugoslavie care au chioșcuri de ziare.