Jackson, un câine vagabond din Istanbul adoptat în 2020. Fotografie oferită de autor.

Turcia atrage din nou criticile activiștilor pentru drepturile animalelor, cu o propunere legislativă care vizează câinii fără stăpân. Legea Drepturilor Animalelor din Turcia a fost amendată în 2021. Modificările făcute atunci includeau microciparea obligatorie, sancționarea abandonului de animale și sterilizarea animalelor fără stăpân. Deși legea prevedea inițial și eutanasierea câinilor care nu sunt adoptați, această prevedere a fost în cele din urmă retrasă din cauza reacției negative a opiniei publice. Însă măsura a revenit pe agendă, într-un controversat proiect de lege pregătit de partidul aflat la guvernare, Partidul Justiției și Dezvoltării (AKP).

Potrivit proiectului, câinii vagabonzi vor fi fotografiați, iar fotografiile vor fi afișate pe un site guvernamental timp de până la 30 de zile. Dacă nimeni nu-i revendică sau adoptă, vor fi eutanasiați prin injectarea unei substanțe letale.

Partidul de guvernământ susține că actualele măsuri de sterilizare sunt insuficiente pentru a controla populația de câini vagabonzi și nu reușesc să rezolve problema de siguranță publică pe care o reprezintă aceștia. Guvernul dă exemplul unor țări precum Marea Britanie, Portugalia sau Italia, unde sunt în vigoare măsuri similare. Însă activiștii pentru drepturile animalelor și cetățenii de rând nu sunt de acord. Ei consideră că autoritățile sunt vinovate că nu au rezolvat problema într-un mod lipsit de violență, în ciuda promisiunilor anterioare.

Măsurile în vigoare

Turcia a adoptat prima sa lege de protecție a animalelor în 2004. La acea dată, legea instituia drept legală metoda prinderii, vaccinării, sterilizării și eliberării. Uciderea câinilor vagabonzi era interzisă, cu excepția „cazurilor enumerate de Legea 3285 a Inspecției și Sănătății Veterinare”. Eutanasia nu era permisă decât dacă animalele sufereau de „boli incurabile și se aflau în fază terminală”.

Primăriile au fost însărcinate cu îngrijirea câinilor străzii, inclusiv cu sterilizarea, vaccinarea și reabilitarea lor în adăposturi administrate de comunitățile locale. În adăposturi, câinii primeau numere de identificare și li se puneau cipuri în urechi.

În 2012, același partid AKP a propus o lege prin care „câinii vagabonzi să fie adunați de pe străzi și duși în adăposturi în afara orașelor”. Legea a fost retrasă în urma protestelor masive.

În 2018, după victoria la alegerile prezidențiale, Recep Tayyip Erdoğan a promis să întărească legile privind protecția animalelor, iar în 2021, Parlamentul turc a aprobat o nouă lege în acest sens. Legea interzicea vânzarea câinilor și pisicilor în magazine specializate, clasificându-le drept „ființe vii”, și nu bunuri. De asemenea, pedepsea abuzul asupra animalelor cu până la patru ani de închisoare. Reproducerea și vânzarea pitbullilor și a altor rase considerate în general periculoase era interzisă și pasibilă de amendă. În plus, legea cerea stăpânilor de câini să-i înregistreze într-un registru digital. În 7 decembrie 2021, legea a fost amendată, proprietarilor de câini din rase considerate periculoase cerându-li-se să-i sterilizeze și să-i înregistreze până în ianuarie 2022.

În decembrie 2021, Erdoğan a cerut tuturor primăriilor din țară să adune câinii vagabonzi și să-i trimită în adăposturi. De asemenea, președintele le-a cerut proprietarilor de animale de companie să le țină sub control și i-a numit „turci albi”, termen folosit pentru a cataloga cetățeni nereligioși, occidentali și în special de stânga. Controversa fusese declanșată atunci de atacarea unei fetițe de patru ani de către doi pitbulli fără lesă în provincia Gaziantep, incident care i-a determinat pe unii să ceară pedepsirea aspră a stăpânului celor doi câini. După apelul lui Erdoğan, multe primării au început să adune câinii vagabonzi de pe stradă, adesea în mod violent.

Acum, problema câinilor vagabonzi revine pe agenda politică, noua propunere legislativă urmând să fie discutată în următoarele două săptămâni, înainte de vacanța parlamentară.

Măsuri insuficiente și inumane

Criticii noului proiect spun că recurgerea la eutanasie este o soluție inumană. Ei reamintesc autorităților că adăposturile existente sunt în stare proastă, subfinanțate și cu puține locuri disponibile. Mai mult, au fost prea multe cazuri de tratament inuman în adăposturi. Unul dintre cele mai cunoscute a fost un filmuleț devenit viral noiembrie 2022, în care un angajat de la un adăpost din provincia Konya ucidea un câine vagabond lovindu-l cu o lopată în cap. Clipul a declanșat un val de critici.

Potrivit Articolului 28 din Legea 5199, cruzimea și uciderea deliberată a animalelor este considerată infracțiune. Doi dintre angajații care apăreau în filmulețul din Konya au fost arestați atunci, dar acest lucru nu a rezolvat nici pe departe fondul problemei: adăposturi subfinanțate și neglijența autorităților aflate la putere de mai bine de 20 de ani.

Actuala lege a drepturilor animalelor obligă fiecare primărie să administreze un adăpost, dar, potrivit președintelui Asociației Veterinarilor, dr. Gülay Ertürk, nu toate primăriile s-au conformat. Doar 294 din 1.394 de primării dețin adăposturi și nici acestea nu aplică măsuri eficiente de sterilizare. În aceste condiții, vicepreședintele Confederației pentru Dreptul la Viață al Animalelor, Haydar Özkan, consideră că noua propunere nu este decât „un masacru deghizat în eutanasie”.

„Singura soluție este o campanie sustenabilă de sterilizare, cu implicarea tuturor primăriilor. Toate orașele ar trebui să deschidă centre de sterilizare, să angajeze un număr suficient de medici și asistenți veterinari și să demareze o campanie sustenabilă de sterilizare, conform regulilor medicale și etice”, a declarat Özkan pentru Gazete Duvar.

Prin modificările legislative din 2021, primăriile au fost însărcinate să aloce o anumită parte din buget, în funcție de populație, adăposturilor de animale și centrelor de reabilitare. Președintele Asociației Veterinarilor, dr. Gülay Ertürk, spune că nu este clar dacă toate primăriile au alocat acești bani din 2021 încoace, dată fiind lipsa de transparență a bugetelor și cheltuielilor primăriilor. Dar, chiar dacă ar exista suficiente adăposturi, nu aceasta este soluția, consideră Ertürk. Acesta a declarat într-un interviu pentru ediția în limba engleză a Gazete Duvar că sterilizarea, vaccinarea și eliberarea animalelor acolo unde au fost găsite este soluția ce trebuie adoptată. Excepție ar trebui să facă doar câinii identificați drept periculoși de către activiști pentru bunăstarea animalelor, însă nici aceștia nu ar trebui uciși, ci găzduiți în adăposturi speciale, a explicat Ertürk.

Pe lângă primării, nici Ministerul Agriculturii și Pădurilor nu a implementat măsuri eficiente.

Într-un interviu pentru ziarul Bir Gun, însărcinatul cu protecția animalelor din acest minister, care este și președintele Asociației pentru Salvarea Animalelor Străzii, a declarat: „Adesea, oamenii nu sunt conștienți ce înseamnă eutanasierea unui animal. Abia mai târziu își dau seama că înseamnă să fie omorât. Autoritățile știu că cei mai mulți oameni de la noi nu vor adopta câini care nu sunt de rasă. Așa că își închipuie că îi vor putea ucide. Noi nu acceptăm acest lucru.”

Invocarea măsurilor similare din Marea Britanie, Italia și Portugalia dovedește o gândire mărginită, a postat jurnalistul Nevşin Mengü. Citând un studiu al unui masterand în filozofie politică de la Universitatea Fabra Pompeu, Mengü scrie că, deși măsuri similare sunt în vigoare în Marea Britanie, în țări ca Portugalia și Italia există o cu totul altă abordare a problemei câinilor vagabonzi. „În Portugalia și Italia, câinii sănătoși nu sunt uciși (și asta de 30 de ani încoace). În Italia mai ales, analizarea și luarea unei decizii de eutanasiere nu e o procedură simplă. Chiar și pentru câinii bolnavi trebuie dovedit că nu există tratament care să-i ajute. De aceea, alături de Germania și Olanda, Italia e printre cele mai de succes exemple”, a explicat Mengü.

Înapoi în 1910

Recenta propunere le-a reamintit activiștilor pentru drepturile animalelor de anul 1910, când 80.000 de câini din Istanbul au fost duși pe Sivriada, insulă pustie din Marea Marmara, unde au pierit de foame și sete. Măsura a fost luată de sultanul Mehmed al V-lea, într-o încercare de „occidentalizare” a orașului, chiar înainte de căderea Imperiului Otoman.

Mulți activiști pentru drepturile animalelor și critici spun că propunerea AKP de a eutanasia în masă câinii vagabonzi nu e cu mult diferită.

Nu există statistici recente privind numărul de câini ai străzii din Turcia. Însă potrivit unui comunicat al ministrului Agriculturii și Pădurilor din 2022, numărul acestora era estimat atunci la aproximativ 10 milioane.

Practica de a hrăni câinii vagabonzi și de a le construi adăposturi în stradă este destul de răspândită în Turcia. Unele dintre aceste animale ale străzii au propriile statui, iar altele au devenit mascote populare ale unor localități. Și există cel puțin două filme documentare, „Kedi” și „Stray”, despre animalele care trăiesc pe străzile Turciei. După cutremurul devastator din februarie 2023, povestea unei pompier care a adoptat o pisică salvată din ruine a înduioșat întreaga țară.