ilustrație realizată de Minority Africa, utilizată cu acordul autorului.

Acest articol scris de Elvine Ouma a fost publicat inițial de Minority Africa pe 10 mai 2024. O versiune prescurtată este republicată mai jos ca parte a unui acord de partajare a articolelor.

Grace Nyarangi a luat decizia de a intra în industria serviciilor sexuale când avea puțin peste 18 ani. În primii ani de activitate, a reușit să-și întrețină copiii, să pună o pâine pe masă și să le asigure toate necesitățile doar din câștigurile ei.

În ciuda faptului că a fost criticată și stigmatizată de familia și comunitatea sa atunci când aceștia au aflat despre alegerea ei de a urma această profesie, Nyarangi a rămas fermă pe poziție.

„După ce am născut și am fost abandonată de partenerul meu, nu am reușit să îmi găsesc un loc de muncă”, a mărturisit ea. „Acela a fost momentul când am ales această profesie.”

Totuși, pe măsură ce a îmbătrânit, profitul său din servicii sexuale a început să scadă.

Nyarangi, care în prezent lucrează de asemenea și în cadrul Alianței pentru persoanele care oferă servicii sexuale din Africa (ALSA), cu sediul în orașul Kisumu, spune că în Kenya, persoanele în vârstă care oferă servicii sexuale se confruntă cu două provocări incredibile: tehnologia și îmbătrânirea.

„Bărbaților le plac femeile tinere sau pur și simplu cele care nu-și arată vârsta. Aspectul meu fizic încă îmi asigură clienți, deoarece spre deosebire de colegele mele de aceeași vârstă, arăt mai tânără. Dar nu se compară cu atunci când eram într-adevăr tânără, aveam clienți dispuși să plătească cât le ceream, dar situația s-a schimbat acum”, spune Nyarangi, adăugând că „am competiție.”

Potrivit lui Nyarangi, care are peste 40 de ani la momentul actual, serviciile sexuale oferite în mediul online s-a răspândit în mod semnificativ în timpul pandemiei și după aceasta, acest lucru reprezentând un dezavantaj pentru persoanele în vârstă care oferă servicii sexuale. Multe nu aveau cunoștințele sau abilitățile necesare pentru a folosi tehnologia cu scopul de atrage mai mulți clienți.

„Colegii noștri mai tineri s-au adaptat la întâlnirile online cu clienții, ceea ce le oferă acestora comfort și confidențialitate. Incapacitatea de a folosi platformele de socializare pentru a se conecta cu clienții a afectat în mod disproporțional persoanele în vârstă care oferă servicii sexuale. Mulți dintre ei nu au acces la telefoane inteligente, să nu mai zicem de abilitățile lor de a le folosi”, explică Nyarangi.

Nancy, în vârstă de 41 de ani, care lucrează în industrie de peste 12 ani, dezvăluie problemele financiare prin care trece. Se chinuie deseori să strângă 50 de șilingi kenyeni (1,75 lei) pentru a plăti ofițerii de poliție pentru  a avea un loc de desfășurare a activității numit Kiwanja, ceea ce se poate traduce drept „câmp” în regiunile de coastă din Kenya.

În mod tragic, cei care nu își pot permite mita sau nu sunt destul de atractivi din punct de vedere fizic pentru a fi placul ofițerilor de poliție nu dispun de un spațiu în care să își desfășoare activitatea în ziua respectivă.

„Fiind femei în vârstă, suntem forțate câteodată să oferim servicii gratuite în schimbul unui loc de desfășurare a activității”, spune Nancy:

“Kabla uruhusiwe kufanya biashara, lazima polisi apate kitu ndio akuruhusu kusuburi biashara

“Before you are allowed to conduct business, you have to bribe the police officer first.”

”Înainte să ți se permită să-ți desfășori activitatea, trebuie în primul rând să-l mituiești pe ofițerul de poliție.”

Pentru a atrage clienți, Nancy recunoaște că a trebuit să perceapă prețuri mai mici decât persoanele mai tinere care oferă servicii sexuale, ceea ce este nedrept, spune ea.

„Am apelat chiar la albirea pielii și alte tratamente pentru a părea mai tânără, dar tot nu fac bani cum făceam la început”, spune ea. „În tinerețea mea, puteam face și peste 10.000 de șilingi kenyeni (349 lei) pe zi de la un client sau mai mulți, în special de la clienții albi.”

Alianța ALSA a fost înființată în 2009 în Africa de Sud, find formată din membri din mai mult de 35 de țări, cu scopul de a promova destigmatizarea și dezincriminarea muncii sexuale.

Scopul ASLA este să le ofere persoanelor care oferă servicii sexuale diverse seturi de competențe. Primele sesiuni de instruire din cadrul organizației se concentrează pe consolidarea capacităților acestor persoane din Africa. În 2022, donatorul ASLA a propus o schimbare de programă: un model de a monitoriza evoluția și dezvoltarea lucrătorilor sexuali care fac parte din program de 8 ani.

La momentul actual, ASLA implementează al doilea modul din program, Academia de leadership a lucrătorilor sexuali din Africa (ALLSA), al cărei scop este de a încuraja persoanele care oferă servicii sexuale să lupte pentru drepturile lor în spațiile internaționale dedicate. Acest program aduce în discuție provocările acestei profesii, precum prevenția HIV/SIDA.

Mai mult de 500 de persoane tinere care oferă servicii sexuale au beneficiat până acum de ce oferă organizația. Totuși, având în vedere impactul pe care îl are organizația, modulul său încă se bazează pe consolidarea competențelor de leadership a lucrătorilor sexuali mai tineri, excluzând în mod inerent lucrătorii mai în vârstă.

„Programele noastre satisfac în principal nevoile persoanelor tinere care oferă servicii sexuale, dar am realizat că generația mai în vârstă este ignorată, iar absența acesteia a avut un impact asupra programelor”, spune Nyarangi.

Alianța pentru persoanele care oferă servicii sexuale din zonele de coastă, o organizație umbrelă care satisface nevoile lucrătorilor sexuali din zonele de coastă din Kenya, a fost forțată să se mute în mediul online. Organizația a trebuit să-și adapteze programele pentru activitatea online și să contribuie la reducerea răspândirii virusului COVID-19.

Potrivit lui Elizabeth Atieno, o promotoare a sănătății, persoanele în vârstă care oferă servicii sexuale au avut un rol instrumental și activ în lupta pentru drepturile femeilor, o contribuție deseori trecută cu vederea, în ciuda provocărilor menționate mai sus.

Ea menționează de asemenea că divizarea tot mai mare a acestor persoane pe criteriul de vârstă afectează în principal copiii acestora.

„În mod regretabil, din cauza sărăciei, copiii persoanelor care oferă servicii sexuale intră în această industrie pentru a asigura cele necesare familiei”, explică Atieno. „În unele cazuri, copiii trebuie să se îngrijească de părinți și să le ofere acestora sprijin financiar, ceea ce are un impact negativ asupra sănătății lor mintale.”

„Lipsa unui plan de protecție socială în rândul acestor persoane reprezintă un ciclu nesfârșit al sărăciei pentru familie, iar copiii pot avea, în mod inevitabil, aceeași soartă”, mai adaugă ea.

Atieno explică în continuare că problema se înrăutățește atunci când donatorii preferă să susțină persoanele mai tinere care oferă servicii sexuale, ignorându-i pe cei mai în vârstă.

Nyarangi este de acord cu acest lucru și afirmă că donatorii ar trebui depună eforturi pentru a sprijini lucrătorii sexuali mai în vârstă ca aceștia să dezvolte abilități care să le permită să aibă grijă de familiile lor cu ușurință.

„Ca organizație, sperăm să putem crea programe care să se adreseze atât nevoilor persoanelor în vârstă care oferă servicii sexuale, cât și a celor mai tineri”, spune ea.

Atieno subliniază că sănătatea economică a persoanelor în vârstă care oferă servicii sexuale este deja în scădere, în special din cauza vârstei și a aspectului fizic. Această situație este riscantă pentru sănătatea lor mintală. Cele mai multe dintre aceste femei sunt singurele susținătoare financiare ale familiei și sunt obligate să pună o pâine pe masă, să plătească taxele școlare și să ofere un cămin familiei.

În plus, persoanele în vârstă care oferă servicii sexuale preferă să facă sex neprotejat pentru a obține câțiva bani în plus, lucru care îi expune la riscul de a contracta HIV/SIDA.

Kazi ya condom hailipi!

“Using a condom doesn’t pay well.”

„Nu ești plătită la fel dacă folosești un prezervativ.”

Spune Nyarangi.

„Ele preferă să vândă sexul fără prezervativ deoarece sunt plătite foarte prost, cu mai puțin de 3 dolari americani (14 lei), dar pot negocia pentru 2 dolari în plus dacă vând sexul fără prezervativ”, menționează Atieno. „Pe lângă asta, din cauza stigmatizării și a violenței îndreptate spre aceștia, persoanele din generațiile mai în vârstă nu apelează la doctori dacă riscă să fie expuși la diverși factori.”

Totuși, în ciuda problemelor pe care le înfruntă persoanele în vârstă care oferă servicii sexuale, inclusiv ramificațiile incriminării acestei meserii în Kenya – precum cazurile de omucidere nerezolvate ale multor colegi, dizabilitățile permanente și mutilările – Nyarangi continuă să facă parte din această industrie. Dar ea se ocupă de aceeași clienți în mod constant.

„Mi-e teamă pentru fetele tinere  care oferă servicii sexuale, care intră în industrie și nu pot să recunoască semnalele de alarmă și sfaturile de siguranță, deoarece numărul crimelor în rândul lucrătorilor sexuali se află în creștere”, spune Nyarangi.

În ceea ce privește planurile ei, ea menționează că „Să te căsătorești după ce ai muncit în această industrie este complicat, din cauza stigmatizării. Cele mai multe femei cred că pot găsi un bărbat care să le întrețină după ce se retrag din industrie, dar acest lucru este aproape imposibil.”

„Dar, între timp, sper ca într-o zi, serviciile sexuale vor fi recunoscute drept muncă”, adaugă Nyarangi cu optimism și cu zâmbetul pe buze.

Unele nume au fost schimbate pentru a le proteja identitatea celor intervievați.