Captură de ecran de pe canalul de YouTube a lui Julien Miquel.

Variantele limbii franceze vorbite în cele patru colțuri ale lumii nu sună întotdeauna la fel. În rubrica „Cuvintele își spun cuvântul” analizăm cuvintele și expresiile specifice unei regiuni, unei țări sau unei comunități, precum și cuvintele intraductibile, care sunt păstrate în limba franceză ca atare sau care sunt traduse doar pe jumătate, și, în cele din urmă, cuvintele franceze care trec în alte limbi și nu sunt traduse, dar care uneori capătă un nou sens.

Primul nostru episod poate fi găsite aici aici. 

Astăzi, am ales acești trei termeni:

Kiffer: acest cuvânt este folosit de tineri francezi din Franța și înseamnă „a iubi” pe cineva sau ceva. Cuvântul provine din limba arabă și se referă la „kif” (كَيْفٌ), care înseamnă „hașiș”.

Acest termen din limba franceză vorbită a ajuns în Franța prin intermediul diasporei nord-africane, dar a devenit uzual în toate comunitățile. Cu toate acestea, nu circulă decât într-o singură direcție: în Maghreb, verbul kiffer este foarte rar folosit atunci când se vorbește în franceză.

Fiind atribuit culturii tinerilor, acest termen este adesea folosit în rap, cum ar fi în piesa „Recunoaște că kiffești” a cântărețului Axis, care se referă la anii '90:

Je ne sais quoi: (Nu știu ce) este vorba de utilizarea acestei expresii în limba engleză, deoarece este destul de rară în franceza contemporană. Expresia este atestată încă din 1656 în Anglia și se referă la o calitate pozitivă, dar evazivă. Este bine de știut că atunci când se folosește această expresie în limba engleză, riști să pari îngâmfat sau să pretinzi că vorbești franceza fluent. Cercetătorul Richard Scholar subliniază în teza sa că, încă din secolul al XVII-lea, expresia era deja „etalată de oamenii ingenioși ca un element de modă lingvistică”. 

Vorbirea mai multor limbi este adesea considerată un semn de cultură deosebită, iar acest lucru era valabil în Regatul Unit încă din secolul al XI-lea: franceza a ocupat un loc special în această țară în urma invaziei normande, deoarece clasa conducătoare a adoptat timp de câteva secole vechea normandă și vechea franceză, în timp ce restul populației vorbea dialecte germanice sau celtice. Ulterior, limba anglo-normandă a continuat să fie folosită într-o serie de domenii, cum ar fi dreptul și medicina, de unde, de exemplu, termenii juridici „bailiff” (funcționar juridic) și „attorney” (avocat) în limba engleză.

În prezent, această expresie poate fi folosită pentru a imita în mod ironic burghezia și snobismul acesteia. Ea apare în unele cântece pop, de exemplu “Nu știu ce”, cântată în engleză de Hera Björk din partea Islandei la Eurovision 2010, sau, ca și mai jos, în  “Un oarecare nu știu ce” a celor de la Pet Shop Boys:

Există chiar și un videoclip amuzant care explică pronunția pentru vorbitorii de limba engleză:

Service: (Serviciu) în Liban, acest cuvânt este folosit pentru a descrie un serviciu de taxi comun, după cum se explică în acest ghid Routard:

Există multe taxiuri populare, care sunt folosite în comun pentru a reduce costurile. Acestea sunt celebrele taxiuri partajate sau „taxiuri de serviciu”sau ,,serviciu”, așa cum le numesc libanezii. Aceste vehicule de pasageri pot transporta până la 5 pasageri. . […]

Taxiurile de serviciu circulă pe traseele solicitate de pasageri. Acestea pot porni chiar dacă vehiculul nu este plin. În acest caz, se obișnuiește ca pasagerul să se urce în față: acest lucru indică celorlalți pasageri că este vorba de un taxi de serviciu (colectiv) și nu de un taxi ,,obișnuit”.

Și, așa cum se întâmplă peste tot, șoferii de serviciu au păreri extrem de clare despre evoluția actuală a lumii, după cum se poate vedea în acest videoclip din ziarul libanez L'Orient Le jour:

Dacă aveți cuvinte sau expresii pe care să le împărtășiți pentru a fi incluse în rubrica „Cuvintele își spun cuvântul”, vă rugăm să ne contactați la: filip.noubel@globalvoices.org