Sărbătorirea a 50 de ani de la Revoluția Garoafelor din Porto, Portugalia, 25 aprilie 2024. Foto de Bibiana Canofre, folosită cu permisiune.

„O povo é quem mais ordena”(„Oamenii sunt cei care comandă cel mai mult”) sunt cuvintele din cântecul Grândola, Vila Morena (Grândola, sat întunecat). Compus de Zeca Alfonso, acesta a reprezentat unul dintre semnalele care a dus la izbucnirea evenimentelor din 25 aprilie 1974. Acestea au pus punct dictaturii de 48 de ani din Portugalia — cea mai lungă din Europa Occidentală a secolului trecut.

Acum, 50 de ani mai târziu, cu ocazia aniversării Revoluției Garoafelor, mii de oameni l-au cântat din nou în piețe și pe străzile din orașe precum Lisabona, Porto și Coimbra, sărbătorind decenii de libertate. Parlamentarii de stânga l-au cântat și ei în parlament la sfârșitul unei ședințe solemne.

50 anos do 25 de abril de 1974.
“Somos muitos, muitos mil para continuar Abril” e hoje esses muitos mil replicaram-se pelo Terreiro do Paço, pelo Largo do Carmo e pela Avenida da Liberdade. pic.twitter.com/zPNIV6VEww

— Diogo Ventura (@diogo__ventura) April 25, 2024

50 de ani de la momentul 25 aprilie 1974. „Suntem multe, multe mii de oameni care continuăm acele evenimente”, iar azi acele multe mii s-au înmulțit prin Paço, Largo do Carmo și Avenida da Liberdade (locuri din Lisabona).

Cântecul a devenit imnul național al Portugaliei pe 25 aprilie 1974, atunci când un post de radio l-a pus la 20 de minute după miezul nopții, acesta fiind unul dintre cele două semnale ale rebelilor MFA (Mișcarea Forțelor Armate) de a ieși în stradă. Melodia a fost înregistrată de Alfonso în vreme ce se afla în exil în Franța.

În acest an, tradiționalele garoafe au apărut împreună cu afișe care aduc aminte de importanța democrației și a cererilor actuale, precum locuințe la prețuri accesibile și drepturi pentru femei și imigranți. Acest eveniment a venit pe fondul ascensiunii partidelor de dreapta și de extremă dreapta în urma alegerilor din martie, atunci când Luis Montenegro a fost numit prim ministru. El este liderul coaliției de centru dreapta Alianța Democratică (AD).

Pe o pancartă din Porto scrie: „Bogații ar trebui să plătească pentru criză… și pentru cină! Poporul 1974 – Poporul 2024. Foto de Bibiana Canofre, folosită cu permisiune.

Revoluția din 1974

În 25 aprilie 1974,la primele ore ale zilei, un grup de militari care făceau parte din MFA, cunoscută și ca „Mișcarea Căpitanului”, a pus în practică planul la care se lucra de luni de zile de a răsturna regimul Noului Stat. Aceștia se opuneau războiului colonial (1961-1974), deoarece țări africane ca Angola, Guinea-Bissau și Mozambic luptau împotriva colonialismului portughez.

Antonio Salazar, dictatorul care a condus țara timp de mai bine de 30 de ani, a fost înlocuit de Marcelo Caetano în 1968, dar puține lucruri se schimbaseră. Portughezii sufereau în continuare de pe urma represiunii, sărăciei și a unui război transoceanic care îi costa vieți și resurse.

După cum relatează BBC, Căpitanul Salgueiro Maia, unul dintre liderii MFA, a început acțiunile din acea zi la o unitate militară din Santarem, spunând colegilor lui:

Há várias modalidades de organização dos estados: há o estado socialista, o estado comunista, o estado capitalista e o estado a que isto chegou. Eu proponho acabar com o estado a que isto chegou. Vamos para Lisboa acabar com isto. Quem quiser vir comigo vai formar lá fora, quem não quiser fica aqui.

Există mai multe tipuri de organizare a statului: există statul socialist, statul comunist, statul capitalist și statul la care am ajuns noi. Eu propun să terminăm cu statul la care s-a ajuns. Să mergem la Lisabona să-i punem capăt. Cine vrea să vină cu mine va intra în formație afară, cine nu, rămâne aici.

Coloana de 160 de bărbați a mers spre capitală, și până după-amiază, guvernul s-a predat fără violență. Revoluția a fost numită după garoafele pe care Celeste Caeiro le-a oferit militarilor înarmați pe străzi. Florile au fost cumpărate pentru a sărbători aniversarea restaurantului din Lisabona unde lucra ea, dar acesta a trebuit închis din cauza evenimentelor din acea zi.

Celeste Caeiro, de 90 anos, que entregou cravos vermelhos aos militares que participaram na revolução portuguesa de 25 de abril, hoje, em Lisboa.

Fotografia: PATRICIA DE MELO MOREIRA / AFP pic.twitter.com/iUA5ZuIK2X

— Paula Alves Silva (@Paulalvesilva) April 25, 2024

Celeste Caeiro la 90 de ani, azi în Lisabona, cea care a dat garoafe roșii militarilor care au luat parte la revoluția portugheză din 25 aprilie.

O dată disputată

Un studiu al Institutului Universitar din Lisabona (Instituto Universitário de Lisboa) a arătat că 75% dintre portughezi văd Revoluția Garoafelor ca fiind cel mai important eveniment din istoria Portugaliei, peste proclamarea republicii și redobândirea independenței din secolul 17.

Într-un discurs în parlament, deputatul Rui Tavares a amintit de o perioadă în care portughezii trăiau cu frică, erau arestați și torturați, și a subliniat importanța revoluției:

Cientistas políticos, aliás bastante conservadores, dizem que o 25 de Abril iniciou a terceira vaga de democratização no mundo, que foi pelo sul da Europa, à América Latina, ao Sudeste Asiático, à Europa do Leste, até muito recentemente se iniciar a partir de 2016 a contra-revolução dessa vaga.

E a razão por que o 25 de Abril deu a volta ao mundo é porque o 25 de Abril foi belo, foi a mais bela revolução do século XX. E é nossa.

Analiștii politici foarte conservatori spun că 25 aprilie a reprezentat începutul celui de-al treilea val al democratizării din lume, care a mers prin sudul Europei, în America Latină, în Asia de Sud-Est, în Europa de Est, până foarte recent, începând din 2016, când a pornit o contra-revoluție la acest val.

Iar motivul pentru care 25 aprilie a făcut înconjurul lumii este că 25 aprilie a fost o revoluție frumoasă, cea mai frumoasă revoluție a secolului 20. Și este și a noastră.

Oameni care sărbătoresc 25 aprilie în Porto, Portugalia, 25 aprilie 2024. Foto de Bibiana Canofre, folosită cu permisiune.

Potrivit presei portugheze, sărbătorile de anul acesta au adus un număr record de oameni pe străzi. În Lisabona, mulțimea s-a adunat în seara zilei de 25 aprilie la Largo do Carmo, locul în care cei din vechiul regim s-au adăpostit de rebeli în 1974. Sărbătorirea tradițională a fost transformată într-o ocupație spontană după ce manifestația a fost anulată din cauza „lipsei de sprijin din partea consiliului local”.

Largo do Carmo
Grândola
25 de Abril de 1974 – 25 de Abril de 2024#25deAbril #25deabril50anos pic.twitter.com/y1FtgkrTlW

— Diletante (@Rebeldiletante) April 25, 2024

Prin mulțimi erau veterani, copii, unioniști, studenți și politicieni de stânga și de dreapta. Cu toate acestea, după căderea în noiembrie 2023 a fostului prim ministru Antonio Costa, un politician de stânga, și odată cu ascensiunea partidului de extremă dreapta Chega după alegerile din martie de anul acesta, data de 25 aprilie 1974 este disputată.

Unii au încercat să apere importanța datei de 25 noiembrie 1975, ca fiind peste 25 aprilie. Acea dată amintește de ceea ce s-a întâmplat la un an și jumătate după revoluție, din cauza tensiunilor politice și ideologice crescânde din interiorul armatei. După ce un grup de extremă stânga a încercat să se revolte, unul de „dreapta” a încercat să-l oprească pe primul, punând astfel țară sub stare de asediu, explică agenția de știri SIC.

În discursul său din parlament, președintele Marcelo Rebelo de Sousa a declarat:

Reconheçamos essa força vital da democracia e tenhamos a humildade e a inteligência de preferir sempre a democracia, mesmo que imperfeita, à ditadura.

Haideți să recunoaștem forța vitală a democrației și haideți să avem modestia și inteligența de a prefera întotdeauna democrația, chiar și una imperfectă, în fața unei dictaturi.