Fotografie realizată de Andria Piciau și utilizată cu permisiunea acestuia.

(Traducere de Andria Piciau).

Diversitatea lingvistică a Europei se reflectă din ce în ce mai mult în spațiile online, unde vorbitorii de limbi regionale și minoritare cât și comunitățile acestora folosesc instrumente și mijloace digitale pentru a-și păstra, promova și readuce la viață patrimoniul lingvistic. În acest sens, campania Rising Voices (Voci răsunătoare) @EuroDigitalLang a creat un cont X (fostul Twitter) interactiv. Aici, activiștii și apărătorii limbilor străine își spun poveștile cu propriile cuvinte, interacționând direct cu publicul lor și împărtășind provocările și succesele actuale.

În acest interviu acordat prin e-mail, Andria Piciau de la asociația culturală Acadèmia de su Sardu APS  cre a lucrat culimba sardă , împărtășește o avanpremieră a activității lingvistice a asociației  Acadèmia. Mai multe informații pot fi găsite pe contul lor X: @academiasardu. Andria va gestiona contul în săptămâna 8-14 aprilie 2024.

Rising Voices (RV): Povestește-ne despre tine și despre activitatea ta în domeniul lingvistic.

Andria Piciau (AP): Sunt șeful departamentului de tehnologie lingvistică la Acadèmia de su Sardu APS, o asociație nonprofit care se ocupă de promovarea și protejarea limbii sarde și a drepturilor vorbitorilor acesteia. Organizația noastră nonprofit este o comunitate de lingviști, experți în limbi străine, profesori și studenți care împărtășesc aceeași pasiune pentru limba și cultura sardă.

La Acadèmia am elaborat ,,sardu.wiki”, o platformă interactivă pentru documentarea limbii sarde. Primul proiect găzduit pe această platformă se numește,,LemONs” (,,Culegerea limbii sarde cu ortografie standard”) și presupune o cercetare aprofundată a variantelor de cuvinte clasificate prin propunerea noastră de standardizare, „Su Sardu Standard”. Această inițiativă permite utilizatorilor să documenteze variantele, pronunțiile și expresiile cuvintelor locale, cu sprijinul unor hărți interactive care arată distribuția geografică a acestor variante. Acest lucru marchează începutul Atlasului lingvistic al limbii sarde, o inițiativă semnificativă prezentată în harta noastră.

Un aspect crucial al activității noastre este standardizarea limbii sarde în două norme (pentru macrodialectele Campidanez și Logudorez-nuorez, care sunt grupuri de dialecte dotate cu o anumită unitate și coerență internă) și care servesc ca referință practică pentru studenți și instituții, recunoscând variația și bogăția limbii. Standardul propus de noi pentru limba sardă campidaneză este deja oficial în sudul Sardiniei, iar anul trecut am contribuit la prezentarea întregii lucrări la conferințe academice din Țara Galilor și Germania.

RV: Care este situația actuală a limbii tale, atât în mediul online, cât și offline?

UNESCO clasifică limba sardă ca fiind o limbă „în pericol cert de dispariție”, pe punctul de a deveni „în pericol grav de dispariție”. Nefiind inclusă în programele școlare, ea este împărțită în principal în două macrovarietăți: Campidaneză în sudul și Logudoreză-nuoreză în nordul Sardiniei.

Mai mult de jumătate dintre vorbitorii de sardă folosesc macrovarianta campidaneză, care este pe cale de dispariție în favoarea utilizării limbii italiene, în special în marile orașe, precum Cagliari și Quartu Sant'Elena, unde aceasta aproape că a dispărut din spațiile publice. Dimpotrivă, macrovarianta logudoreză-nuoreză, care include subvarianta vorbită în Nuoro, tinde să fie mai conservatoare și rămâne predominantă în special în centrele urbane mai mici.

În ultimii ani s-a înregistrat un interes crescut pentru păstrarea și promovarea limbii sarde, deși eforturile au fost îngreunate de dezbaterile privind standardizarea, în special de eșecul propunerii Limba Sarda Comuna, care urmărea un standard unic. Acest lucru a demonstrat necesitatea unei abordări mai incluzive a discursului privind limba noastră, o conștientizare care câștigă treptat acceptare în rândul vorbitorilor și al instituțiilor.

În mediul online, limba sardă se bucură de o prezență solidă pe Facebook în grupuri și pagini specifice, deși conversațiile se întorc adesea în italiană din cauza lipsei generale de alfabetizare în limba sardă. Această situație evidențiază provocările actuale în ceea ce privește readucerea la viață și promovarea limbii în era digitală.

RV: Ce te motivează să vezi limba ta prezentă în mediul online?

Într-o lume conectată ca a noastră, ceea ce sociolingviștii numesc „peisajul lingvistic” se schimbă rapid. Acest peisaj nu înseamnă doar existența limbii scrise în spațiile publice sau la locul de muncă, cum ar fi indicatoarele rutiere, semnalizarea corporativă, publicitatea, panourile publicitare etc., așa cum a fost definit inițial. Acesta include, de asemenea, un „peisaj lingvistic digital” în continuă creștere, format din social media și alte tipuri de conținut online. Noi, la Acadèmia de su Sardu APS, considerăm că este important să încurajăm prezența limbii sarde în toate aceste locuri din două motive principale.

În primul rând, oricine este interesat să contribuie la procesul de renaștere a limbii ar trebui să găsească tot sprijinul de care are nevoie în cel mai rapid și mai simplu mod posibil. Considerăm că acest lucru este esențial pentru generațiile tinere, pentru care limba sardă a trecut de la statutul de limbă comunitară la cel de limbă de patrimoniu și a căror viață este din ce în ce mai digitală. Ei trebuie să găsească oportunități de învățare și o comunitate în acest peisaj digital, astfel încât să îl poată ajuta să se dezvolte, în același mod în care ar trebui să poată găsi sprijin în zona în care locuiesc.

În al doilea rând, limba sardă nu trebuie să fie disociată de locul în cadrul căruia se desfășoară viața noastră economică, care este preponderent online. Evitând această disociere, sperăm să putem contribui la prevenirea excluderii limbii sarde din sfera publică și la normalizarea limbii.

RV: Descrie câteva dintre provocările care împiedică utilizarea deplină a limbii tale în mediul online.

Principala problemă pe care noi, cei de la Acadèmia de su Sardu APS am observat-o,  este lipsa de alfabetizare în limba sardă, care rezultă din decenii de neglijență sau chiar de ostilitate din partea instituțiilor locale. Această problemă se extinde dincolo de transcrierea dialectelor, până la capacitatea de bază de a citi și scrie în limba sardă, inclusiv propoziții simple sau de a intra în mici discuții în formă scrisă. Vorbitorii nativi, nefiind obișnuiți să își vadă limba în formă scrisă, suferă adesea de „oboseală lingvistică” și au dificultăți chiar și în citirea unor texte scurte.

În plus, lipsește cu desăvârșire expunerea la alte dialecte  în afara celui propriu, în special în rândul generației baby-boomer, ceea ce complică căutarea unui cod lingvistic comun pentru comunicarea online. Vorbitorii mai tineri, care sunt mai puțin familiarizați cu dialectele lor, sunt mai înclinați să exploreze variațiile lingvistice.

O altă provocare semnificativă este prezența unor ideologii lingvistice puternice, cum ar fi ideologia „un popor, o limbă”, susținută de minorități. Acest punct de vedere îndeamnă la o abordare de standardizare unică, ceea ce duce adesea la texte online în sardă artificială, caracterizate prin inexactități de vocabular și sintaxă. Probleme similare pot fi întâlnite uneori în activitatea unor vorbitori bine intenționați care încearcă să contribuie în cadrul comunității. Din nefericire, un astfel de conținut sardinian de calitate scăzută descurajează vorbitorii nativi să participe la comunitate și reprezintă o provocare pentru cei care învață.

RV: Ce măsuri concrete crezi că pot fi luate pentru a-i încuraja pe cei mai tineri să înceapă să învețe limba lor sau să continue să o folosească?

Limba sardă, cea mai răspândită limbă minoritară din Sardinia, este astăzi preponderent o limbă moștenită, iar mulți tineri care provin din familii vorbitoare de sardă nu o vorbesc prea mult. Aceștia au adesea o idee despre ceea ce înseamnă „o sardă de calitate”, dar se simt descurajați să învețe sau să folosească limba, deoarece aceasta nu corespunde așteptărilor lor pe lângă lipsa resurselor educaționale sau a oportunităților de a o practica. Acadèmia de su Sardu abordează aceste provocări prin dezvoltarea de materiale didactice și prin crearea unui mediu incluziv pentru practicarea limbii prin inițiative precum „Su Sardu Standard”, proiectul „LemONS” și cursuri și întâlniri online. Aceste eforturi au ca scop să ofere o bază gramaticală solidă, explorând în același timp variațiile limbii. În ultimii ani, ne-am intensificat semnificativ eforturile pentru a ajunge la cât mai mulți studenți.

Cu toate acestea, Acadèmia de su Sardu recunoaște că o politică lingvistică de amploare din partea guvernului Sardiniei este crucială pentru ca limba sarda să fie readusă la viață. O astfel de politică ar trebui să sprijine din plin limba, respectând în același timp variația acesteia, depășind ideologiile contraproductive.