Jelena Milušić și Merima Ključo: sufletul balcanic exprimat prin muzică
Acest articol de Luka Čavar a fost publicat inițial de Centrul de Cercetare Postconflict pe Balkan Diskurs și în prima ediție a revistei MIR. MIR (pace în bosniacă) este o publicație anuală și o platformă pentru tineri inventivi. O versiune editată a fost republicată de Global Voices în baza unui acord de partajare de conținut.
În vreme ce Jelena Milušić atinge contraltoul deosebit cu vocea sa, Merima Ključo, una dintre cele mai celebre acordeoniste din lume, o acompaniază pe Jelena cu instrumentul său. Ambele au ales muzica din vocație și spun că destinul a vrut ca ele să colaboreze.
Albumul lor „Lume” conține zece piese cover din diverse părți ale lumii și cinci piese originale inspirate de tradițiile românești, croate, kosovare și sefarde. În cazul unora dintre piese, ele au știut imediat că sunt alegerea potrivită; în cazul altora, a durat mai mult timp ca să simtă acest lucru.
Milušić spune că procesul de selecție al pieselor a fost unul intens și minunat. Ambele au sugerat melodii, și a fost esențial ca toate acestea să li se potrivească amândurora atât în ceea ce privește aranjamentul, cât și programul. Albumul a fost produs de Ključo, pentru care „Lume” reprezintă rezultatul unei colaborări uimitoare.
„Lume înseamnă iubire. Pentru mine, acest album este despre acest lucru”, spune ea.
Pentru Milušić, lucrul la acest album reprezintă o experiență minunată din care a învățat multe despre înțelegerea și interpretarea muzicii.
Milušić spune:
We often forget that lyrics are the basis of interpretation for the song because we focus too much on accurate and beautiful singing and technique and in that process, we often forget to convey the message lyrics carry. Merima pointed this out to me and helped me become aware of one very important part of my creative personality. The entire process of making this album was amazing — from the selection of songs, preparation, rehearsal and recording, and above all it is a special feeling to perform live with Merima.
Adesea uităm că versurile reprezintă baza interpretării pieselor, pentru că ne concentrăm prea mult pe tehnică ca să cântăm corect și frumos, și din această cauză uităm de multe ori să transmitem mesajul pe care îl au versurile. Merima mi-a atras atenția asupra acestui lucru și m-a ajutat să devin conștientă de o parte foarte importantă din personalitatea mea creativă. Întregul proces de creație al acestui album a fost unul uimitor — de la alegerea pieselor, la pregătire, repetiții și înregistrări, și mai presus de toate, ai parte de un un sentiment special când cânți live cu Merima.
Reacțiile la albumul lor au fost, după cum spune Milušić, extrem de pozitive și emoționante.
We had the opportunity to perform in the region and Europe, as well as in the US. Regardless of the region, the audience shares with us feelings in which you can sense admiration. There are also compliments for the performance and energy between Merima and me. Merima’s composition is especially positively welcomed because it is full of surprises.
Am avut oportunitatea de a cânta în regiune și în Europa, dar și în SUA. Indiferent de regiune, audiența împărtășește cu noi sentimente din care se poate simți admirație. Am avut parte și de complimente legate de spectacol și de energia dintre mine și Merima. Compoziția muzicală a Merimei este în special bine venită pentru că este plină de surprize.
Acestea au adus la viață și poemul de basm „Pahulje” (Fulgi de zăpadă) al lui Aleksa Šantić. Totul a început atunci când Ključo i-a propus lui Milušić să-i producă albumul solo, iar aceasta din urmă a acceptat cu bucurie.
„Îmi plac foarte mult versurile poeziei pentru că m-au dus cu gândul la zilele fără griji din copilăria mea și au readus la viață Mostarul [oraș din Bosnia și Herțegovina-n.tr.] din cele mai frumoase amintiri. Am decis să înregistrăm audio și video pentru „Fulgi de zăpadă” și să anunțăm albumul meu solo cu această piesă”, spune Milušić.
Ključo adaugă faptul că poeziile lui Aleksa Šantić sunt foarte vizuale. „Poți vedea fiecare cuvânt și gând scris de el, ceea ce m-a inspirat și încurajat să creez imagine prin sunet”, spune ea.
Adaptarea clasicului șlagăr „Prinde-mă în suburbii”, interpretat de Ključo împreună cu faimosul cântăreț de jazz croat Matija Dedić, a primit premiul muzical Porin. Merima se bucură de recunoaștere din partea altor muzicieni, dar este în special bucuroasă că persoanele din regiunea sa au recunoscut meritele muncii sale și că acestea îi cunosc piesele.
Inspirația lui Ključo vine de la muzica evreilor sefarzi, ceea ce se poate simți și pe albumul „Lume”. Dragostea pentru acest gen de muzică a început pentru ea la vârsta de paisprezece ani.
I was walking down the Sarajevan streets and passing by an instrument store I heard a wonderful melody. The sound was somehow familiar to me, but different from anything I had heard until then. I couldn’t resist the urge to walk into the store and ask what kind of music it was. I was told it was Sephardic music. I was and still am fascinated by that music, so I did a series of compositions and arrangements on Sephardic themes. My composition ‘Sarajevo Haggadah: Book Music’ was a great success and five years after its premiere and numerous performances, it is still performed all over America.
Mergeam pe străzile din Sarajevo, și trecând pe lângă un magazin de instrumente am auzit o melodie frumoasă. Sunetul îmi era oarecum familiar, dar totodată diferit de tot ceea ce auzisem până atunci. Nu am putut rezista tentației de a merge în magazin să întreb ce gen de muzică era. Mi s-a spus că este muzică sefardă. Am fost și încă sunt fascinată de această muzică, așa că am creat o serie de compoziții și aranjamente pe teme sefarde. Compoziția mea muzicală „‘Sarajevo Haggadah: Cartea Magică” a fost un mare succes, iar la cinci ani de la premiera sa, și după numeroase interpretări, încă mai este cântată în toată America.
Milušić și Attila Aksoj au înregistrat recent cel de-al doilea album al lor numit „Yo Hanino, Tu Hanina”, care i-a dus pe ascultători în lumea muzicii sefarde.
„Muzica sefardă este specială și magică. Oameni o simt, deși nu pot înțelege versurile, pentru că aceasta se ascultă cu inima. Mai mult, muzica evreilor sefarzi face parte din moștenirea noastră culturală. Dat fiind că nu sunt mulți artiști în țara și regiunea noastră care interpretează cântece sefarde, cred că este foarte important să păstrăm această tradiție”, concluzionează Milušić.
Ascultă întregul album „Lume” pe Spotify aici, iar pentru mai multă muzică eclectică din jurul lumii, intră pe contul de Spotify al Global Voices.