Imagine creată de Oiwan Lam

La câteva săptămâni după ce președintele chinez, Xi Jinping, a dat mâna cu președintele rus, Vladimir Putin, la Beijing la începutul lui februarie 2022 și și-a exprimat prietenia „fără limite”, Rusia și-a început nefasta invazie a Ucrainei. Un an mai târziu, Rusia a dezvăluit că Xi Jinping plănuiește să viziteze Moscova în această primăvară, în contextul împlinirii unui an de la începutul invaziei.

Deși China nu a confirmat încă întâlnirea lui Xi cu Putin, au existat schimburi diplomatice frecvente între Rusia și China în ultimele luni. Observatorii Chinei se concentrează pe posibilitatea ca China să acționeze ca negociator de pace și să aducă un sfârșit războiului.

Perspectiva nu este una bună.

Rapoarte neverificate au declarat că președintele SUA, Joe Biden, a înaintat o propunere de încetare a focului către Ucraina și Rusia, care a fost respinsă de ambele părți luna trecută, înainte ca SUA să fi făgăduit Kievului că îi va furniza tancuri Abrams.

De la începutul lui februarie, armata rusă a făcut mișcări ofensive și a lansat contra-atacuri într-un număr de orașe incluzând Bakhmut și Vuhledar în regiunea Donețk.

Cât despre Ucraina, un studiu a arătat că cetățenii vor să ia înapoi Crimeea, care a fost ocupată de Rusia în 2014:

🇺🇦 “Just 8 percent of surveyed Ukrainians said they would be prepared to accept the ongoing Russian occupation of Crimea in order to end the war,” writes @Mariia_Zolkina in #UkraineAlert.

Read more: ⤵️https://t.co/P5O3I8soOc

— Atlantic Council (@AtlanticCouncil) February 7, 2023

🇺🇦 „Doar 8% dintre ucrainenii chestionați au spus că ar fi pregătiți să accepte ocuparea rusească în desfășurare a Crimeei pentru a înceta războiul”, scrie @Mariia_Zolkina în #AlertăUcraina.

Citește mai mult: ⤵️https://t.co/P5O3I8soOc

Săptămâna trecută, președintele Volodymyr Zelensky a făcut o vizită surpriză la Londra, Paris și Bruxelles, implorând pentru mai mult sprijin armat, inclusiv avioane de luptă.

În ajunul vizitelor lui Zelensky, China a avertizat Uniunea Europeană împotriva sprijinirii luptei Ucrainei pentru „o victorie completă”, o idee susținută puternic de către multe țări baltice și est-europene.

Câteva zile mai târziu, pe 13 februarie, China a anunțat că Wang Yi, diplomat de top al țării, va vizita Franța, Italia, Ungaria și Rusia din 14 februarie până pe 22.

Ministrul de externe al Chinei a spus că Wang va avea o „comunicare strategică profundă” cu liderii politici europeni pentru a spori relațiile bilaterale și încrederea reciprocă. Un articol cheie de pe agendă, așa cum se reflectă în întâlnirea lui Wang cu președintele francez, Emmanuel Macron, a fost să sporească „discuțiile de pace” dintre Rusia și Ucraina.

China a refuzat să condamne invazia Rusiei asupra Ucrainei, spunând că țara sa este fidelă neutralității și soluțiilor diplomatice pentru război. Cu toate acestea, după începerea războiului, propaganda pro-rusă a inundat principalele platforme chinezești de social media. Un exemplu a fost declarația că Rusia s-ar fi protejat împotriva încercărilor de expansiune agresivă ale NATO în Europa.

Narativele chinezești: SUA profită de război

De când China se străduiește să reconstruiască relațiile cu țările din UE, a existat mai puțină propagandă de război pro-rusă împotriva NATO și Europa pe rețelele de socializare chinezești înaintea aniversării invaziei. În schimb, atât pe rețelele de socializare plătite de stat precum Global Times cât și printre influencerii de pe social media din China, SUA a fost prezentată ca țară pro-război care a profitat de Ucraina și de Europa:

China's Global Times writes that the United States does not want a ceasefire in Ukraine, a military conflict is beneficial to weaken Russia. Ukraine will be the biggest victim and Europe will be the second victim! pic.twitter.com/8uoPpdg7Ym

— Geo_monitor (@colonelhomsi) February 14, 2023

Publicația chineză Global Times scrie că Statele Unite nu doresc o încetare a focului în Ucraina, un conflict militar e benefic pentru a slăbi Rusia. Ucraina va fi cea mai mare victimă și Europa va fi a doua victimă!

O teorie a conspirației care a circulat sugera că SUA a avut un rol în sabotarea conductelor Nord Stream I și II, conducte cheie pentru transportul gazului din Rusia în Germania, care au fost atacate pe 26 septembrie 2022. Explozii sub apă au dus la fisurarea Nord Stream și inițial, oficiali din SUA și UE au crezut că Rusia a fost în spatele exploziei.

Recent, după ce jurnalistul câștigător de premii Seymour Hersh, în vârstă de 85 de ani, a susținut declarația, atât rețelele media de stat ale Chinei CCTV News, China Daily cât și purtătorul de cuvânt al ministrului de afaceri externe din China au îmbrățișat teoria și au cerut o investigație detaliată a incidentului:

Washington and those “free and professional” US and European media have been mysteriously mum about #Hersh revelation about #Nordstream. Is it because they have known this all along, or they simply don’t care about the truth as long as people believe their version of the story? pic.twitter.com/5HsQdnHkKS

— Hua Chunying 华春莹 (@SpokespersonCHN) February 10, 2023

Washingtonul și acele canale media „libere și profesioniste” din SUA și din Europa au fost suspicios de tăcuți în legătură cu revelația #Hersh despre #Nordstream. Oare din cauză că au știut în tot acest timp sau nu le pasă de adevăr atâta timp cât oamenii cred versiunea lor a poveștii?

Neutralitatea Chinei sub semnul întrebării

Cu toate acestea, în același timp, „neutralitatea” Chinei a fost chestionată de asemenea, în timp ce țara ar fi aprovizionat armata Rusiei cu mijloace militare, în ciuda sancțiunilor privind invazia rusească din Ucraina, a raportat The Wall Street Journal:

Big @WSJ story today — “Customs records show Chinese state-owned defense companies shipping navigation equipment, jamming technology, and fighter-jet parts to sanctioned Russian government-owned defense companies.” https://t.co/qnYxznpwWj

— Reid Standish (@ReidStan) February 5, 2023

Articol din @WSJ astăzi — „Registrele vamale arată că companiile defensive deținute de stat transportă echipament de navigație, tehnologie de bruiaj și piese de avioane de luptă către companii din industria apărării deținute de către guvernul rus aflat sub sancțiuni”

Alt exemplu care a pus declarația de neutralitate a Chinei sub semnul întrebării au fost recentele exerciții navale dintre Africa de Sud, China și Rusia. Exercițiul început pe data de 20 februarie se va desfășura pentru o săptămână în Oceanul Indian pe coasta Durban. Și China și Africa de Sud au declarat că exercițiul militar controversat în ajunul aniversării războiului dintre Rusia și Ucraina a fost ca să arate că ei aparțin „familiei BRICS”- Brazilia, Rusia, India, China, Africa de Sud.

Activiști ai drepturilor umane precum Kenneth Roth au subliniat interesul investit al Chinei în războiul în deplină desfășurare, în timp ce China și Rusia au construit o legătură economică mai strânsă ca niciodată mulțumită sancțiunilor vestice împotriva Rusiei:

China's foreign minister tells Macron that Beijing is “neutral” on Russia's invasion of Ukraine despite being a huge purchaser of Russian oil and gas and hence a major funder of Putin's war-crime attacks on Ukrainian civilians. An odd kind of “neutrality.” https://t.co/M7JPdabHhc

— Kenneth Roth (@KenRoth) February 16, 2023

Ministerul de externe al Chinei îi spune lui Macron că Beijingul este „neutru” în invazia rusească a Ucrainei, în ciuda faptului că sunt cel mai mare cumpărător de ulei și gaz al Rusiei și prin urmare un mare finanțator al atacurilor crime de război ale lui Putin asupra civililor ucraineni. Un fel straniu de „neutralitate”.

Deocamdată, China trebuie să confirme oficial întâlnirea din primăvară a lui Xi Jinping cu președintele Rusiei, Vladimir Putin, totuși lumea privește îndeaproape felul în care China va juca pe această frânghie politică.