Undertones în Turcia: cutremurele agită spiritele în sezonul electoral
Acest articol face parte din Undertones (Subînțelesuri), buletinul informativ al Observatorului Civic Media, care aparține de Global Voices. Acesta conține rezumatul unei cercetări de un an de zile asupra ecosistemelor mass-media din Turcia, precum și previziunile pe 2023. De fiecare dacă când dai click pe o perspectivă din mass-media, vei putea vedea mai multe analize și articole din media care o susțin. Abonează-te la Undertones.
În câteva luni, milioane de cetățeni turci își vor alege președintele pe fondul unor alegeri tensionate în contextul unei crize umanitare, economice și politice. Cutremurele devastatoare care au lovit Turcia pe 6 februarie sunt ultimele dintr-o serie de șocuri care ar putea influența votul decisiv al țării.
Pentru prima dată în două decenii, opoziția de centru dreapta are șansa de a-l învinge pe președintele actual Recep Erdoğan. Cu toate acestea, dacă Erdoğan câștigă un nou mandat, ar putea să se agațe de putere pe termen nelimitat. „Se spune că acestea ar fi ultimele alegeri dacă Erdoğan câștigă”, spun cercetătorii noștri.
Cenzură în timpul unui dezastru umanitar
Partea de sud-est a Turciei și a Siriei au fost lovite de cutremure puternice la începutul lunii februarie. Acestea00 au luat viețile a zeci de mii de oameni. În Turcia, șocul inițial a făcut loc furiei față de răspunsul și pregătirea slabă a statului în legătură cu dezastrul. După cum spune Arzu Geybullayeva, unul dintre cercetătorii noștri din Turcia: „Cea mai des întâlnită întrebare de săptămâna trecută a fost «Unde este statul?»”
Ca răspuns la critica din mediul online, statul turc a apelat la practici de cenzură precum întreruperea accesului la platformele de socializare, reținerea unor utilizatori de rețele sociale și jurnaliști și lansarea unei aplicații care încurajează cetățenii să denunțe conținutul „manipulator” din mediul online. Până pe 10 februarie, aproximativ 300 de conturi au fost luate în vizor pentru distribuirea de „postări provocatoare”, 37 de oameni au fost reținuți și patru au fost arestați.
Acest fel de măsuri au devenit frecvente sub conducerea președintelui Recep Erdoğan și a Partidului pentru Dreptate și Dezvoltare (AKP – acronimul său în turcă). În timpul conducerii sale de 20 de ani, Erdoğan a restrâns libertatea presei, a defăimat și a incriminat opoziția și dizidenții, a stigmatizat comunitatea LGBTQ+ și a promulgat politici împotriva drepturilor femeilor. Acest lucru a dus la crearea unui mediu propice pentru conținut fascist pe platformele de socializare din Turcia.
Fascismul în plină ascensiune
Criticii spun că regimul lui Erdoğan favorizează ascensiunea fascismului în Turcia. De asemenea, polarizarea politică este și ea în creștere: AKP, de exemplu, i-a etichetat pe cei din opoziție ca fiind „teroriști”.
Cu toate acestea, fascismul nu își are originile în țară. Cercetătorii noștri au descoperit că postări fasciste create de mișcări din Statele Unite și Europa circulă prin ecosistemele mass-media din Turcia. Acest lucru „afectează populația, în principal bărbații tineri și șomeri”, spune Scener Odabasi, unul dintre cercetătorii noștri.
Comunitatea LGBTQ+ este, împreună cu jurnaliștii independenți, cercetătorii și activiștii feminiști, o țintă a retoricilor conservatoare. Comunitatea depinde adesea de finanțare din străinătate pentru proiectele de promovare și este acuzată că face parte dintr-o conspirație occidentală de a aduce „ideologia LGBTQ+” în Turcia. Această retorică face atenționări cu privire la „consecințele periculoase” pe care le poate avea asupra populației tinere; pixuri și jucării având culorile curcubeului sunt interzise sau strict reglementate.
„Cei din comunitatea LGBTQ+ sunt văzuți ca membri ai unei organizații ilegale, în special din cauza unei prejudecăți puternice asociate cuvântului «organizație» în Turcia (örgüt), cuvânt care leagă organizațiile [în general] de terorism”, spune Odabasi.
Discursuri contradictorii
Deși valorile naționaliste, religioase și conservatoare pot juca un rol în următoarele alegeri din Turcia de pe 14 mai, îngrijorările economice sunt pe primul loc în listă. După cutremure, furia față de Erdoğan și de partidul său pentru felul în care au gestionat criza umanitară poate schimba de asemenea voturile.
Economia Turciei, instabilă încă dinainte de pandemie și de războiul din Ucraina scade vertiginos având o rată a inflației de 121% anul trecut, potrivit unor grupuri independente. Economiștii acuză politica monetară a guvernului pentru inflația uriașă care împinge milioane de turci în sărăcie. Mulți oamenii sunt frustrați în legătură cu guvernarea economică a partidului aflat la putere.
Politicieni de toate culorile au găsit vinovați, fiind perfect conștienți că voturile depind de numărul de oameni care cred în discursurile lor. Cercetătorii noștri au adunat dovezi cu privire la faptul că Erdoğan și partidul său au acuzat „puterile occidentale oculte și imperialiste” și opoziția că au sabotat economic țara, în timp ce opoziția a dat vina pe corupția lui Erdoğan și a partidului său și pe politica lor economică instabilă. Extrema dreaptă dă vina pe refugiații sirieni pentru problemele din Turcia.
La ce să ne așteptăm în 2023
După cutremur, guvernul a promovat ideea că acesta este „dezastrul secolului” și că „nimeni nu putea face nimic” pentru a-i amortiza impactul. Cu toate acestea, opoziția acuză „dezvoltarea imobiliară pornită din lăcomia partidului aflat la putere” pentru infrastructura instabilă a Turciei și a mai acuzat partidul și că încearcă să compromită acțiunile de ajutorare ale organizațiilor societății civile. Potrivit opoziției, AKP este mai preocupat de imaginea sa decât de furnizarea unui ajutor real.
„Erdoğan și guvernul său nu au putut sau nu au vrut să acționeze”, spune Mert Renkmen, un alt cercetător din Turcia. „În același timp, organizațiile locale au fost iuți ca fulgerul în identificarea nevoilor.”
În ziua de azi, președenția lui Erdoğan poate fi în joc din cauza mai multor acuzații de corupție, de gestionare economică defectuoasă și a răspunsului lent și inadecvat la cutremur. Toate aceasta pot duce la o criză electorală.
Pe 13 februarie, fostul ministru Bülent Arınç a scris pe Twitter că alegerile ar trebui amânate. Acest lucru a stârnit controverse, deoarece alegerile pot fi amânate doar pe timp de război.
„Există temeri că președintele ar putea amâna data alegerilor din cauză că îi este frică să nu le piardă”, spune Geybullayeva. Următoarele câteva săptămâni vor fi decisive pentru viitorul Turciei.
Alte perspective din mass-media demne de menționat care circulă în Turcia
