- Global Voices în Română - https://ro.globalvoices.org -

Romii cehi au nevoie de reprezentare politică: interviu cu jurnalistul Patrik Banga

Categorii: Europa Centrală și de Est, Republica Cehă, Drepturile Omului, Educație, Etnie & rasă, Media și jurnalism

Patrik Banga, foto de Wikipedia, [1] folosită conform unei licențe CC BY-SA 4.0 [2]

Comunitatea romă este una dintre cele mai discriminate [3] din Cehia, în ciuda faptului că romii locuiesc pe teritoriile cehe de mai bine de 600 de ani [4], și în ciuda eforturilor diverselor guverne cehoslovace [5] și mai târziu cehe [6] de a remedia această problemă. Diferența dintre numărul oficial și cel estimat al romilor care trăiesc în Cehia reprezintă o ilustrare a acestei discriminări. În vreme ce în jur de 20,000 de oameni s-au declarat romi la recensământul din 2021, numărul real se apropie de 250,000, după cum confirmă guvernul ceh [7]:

Velká většina Romů nechává kolonku národnost při sčítání nevyplněnou. Jedním z důvodů, proč se Romové k romské národnosti nehlásí, je například historicky podložená obava Romů z možného zneužití údajů získávaných hromadně státními orgány či strach ze stigmatizace okolím.

Marea majoritate a romilor lasă căsuța pentru naționalitate goală la recensământ. Unul dintre motivele pentru care romii nu-și declară originea etnică este, de exemplu, frica formată de-a lungul timpului că informațiile colectate în masă pot fi folosite în mod abuziv de autoritățile statului, sau frica de a fi stigmatizați în mediul în care trăiesc.

Romii au fost forțați să-și abandoneze stilul de viață tradițional nomad în timpul regimului comunist din 1948 până în 1989 [8], deși unii dintre ei se stabiliseră în centre urbane înainte de venirea comunismului. Adeseori li se ofereau apartamente în anumite zone din orașe, creându-se astfel ghettouri segregate [9]. Totodată, nu li s-au oferit prea multe în ceea ce privește educația în propria limbă sau recunoașterea culturală.

Odată ce au încetat ajutoarele de stat în 1989, după căderea comunismului, mulți romi care adesea aveau munci manuale și-au pierdut locurile de muncă. Acest lucru a dus la o migrație semnificativă din Slovacia în Cehia, dar și din Cehia în Europa Occidentală și Canada [10].

În ziua de astăzi, potrivit unui raport din 2020 [11] al guvernului ceh, principala problemă este discriminarea pe piața muncii și pe cea imobiliară. În același timp, există o recunoaștere graduală a identității rome prin muzică [12], mass-media [13], muzee [14] — în parte datorită politicilor Uniunii Europene de sprijin al minorităților. În decembrie 2022, guvernul a creat poziția de reprezentat special pe problemele romilor [15].

Pentru a înțelege modul în care romii își evaluează propria situație, Global Voices l-a intervievat pe Patrik Banga, un jurnalist rom care lucrează ca editor la importantul portal de știri iDNES.cz [16], care este interfața digitală a ziarului Mladá fronta Dnes. În 2022, Branga a publicat prima sa carte, o autobiografie numită „Skutečná cesta ven [17]” (Adevărata cale de ieșire) în care relatează despre cum a crescut în anii 1990, o perioadă de tranziție socială și economică pentru țară care a afectat și mai mult comunitatea romă, despre cum a mers în Muntenegru ca să-i ajute pe refugiații romi prinși în Războaiele Iugoslave [18], și despre propria sa reflecție asupra relației dintre minoritatea romă și majoritatea albă din Cehia.

Prima întrebare s-a axat pe motivele pentru care majoritatea cehilor neagă că există o formă de discriminare împotriva romilor, și dacă această negare vine de la elitele politice sau de la cehii de rând. Potrivit lui Branga:

Neřekl bych, že to je většina. Rozhodně je to ale velká část. A podle mě je to taková hra, kdy si tady jako Češi hrajeme na otevřený a vyspělý národ, pokud se ovšem neobjeví nějaká jinakost. Tenhle problém se totiž zdaleka netýká jen Romů. Týká se v podstatě jakéhokoliv jiného etnika.  A ano, je to kombinace všeho popsaného. Politické elity se často chovají rasisticky, proto legitimizují rasistické chování „obyčejných lidí“ a média tomu dávají zvláštní prostor. Prezident republiky Zeman v naprostém klidu řekne romskému redaktorovi zpráv, že devadesát procent Romů nepracuje a bere dávky, což je lež. Ale „obyčejní lidé“ tu lež slyší od politické elity, berou jí tedy za pravdu.

Nu aș spune că majoritatea [spune aceasta], dar cu siguranță o mare parte dintre oameni [o fac]. În opinia mea, există un fel de joc aici: noi, ca cehi, pretindem că suntem o națiune deschisă și dezvoltată, doar dacă nu apare ceva ce este vizibil altfel. Această problemă nu afectează nici pe departe doar romii. Și da, este o combinație din tot ce ați descris. Elitele politice se comportă adesea rasist, legitimând astfel comportamentul rasist al „oamenilor obișnuiți”, iar mass-media îi oferă o atenție deosebită. Zeman, președintele ceh, poate să spună într-un mod foarte normal unui editor de știri rom că nouăzeci la sută dintre romi nu lucrează [19] și primesc ajutoare sociale, ceea ce este o minciună. Dar „oamenii obișnuiți” aud minciuna de la elita politică, așa că o iau ca fiind adevărul.

În cartea sa, „Skutečná cesta ven”, Branga descrie multele întâlniri pe care le-a avut cu poliția în Praga la începutul anilor 1990. Global Voices l-a întrebat ce s-a schimbat și ce nu s-a schimbat de atunci:

Něco se změnilo. Když mě v Praze zastaví policie na běžnou kontrolu v autě, většinou mi vykají. Což se nedá říct třeba o severních Čechách, kde se mě policista při kontrole naprosto vážně ptal, kde jsem ukradl svůj vůz. Je také naštěstí daleko častěji vidět vzdělané Romy, kteří vzdělání uplatňují. Na druhou stranu, máme tu velké množství vyloučených lokalit nebo ghett, což tu dříve nebylo. Vysvětlování příčin by asi bylo na další knihu, nicméně diskriminace Romů při přístupu k zaměstnání je naprosto běžná a společensky bohužel většinou tolerovaná věc.

Unele lucruri s-au schimbat. Când poliția mă oprește în trafic pentru un control de rutină, de obicei mi se adresează cu „dumneavoastră”. Acest lucru nu poate fi spus, de exemplu, despre regiunile din nordul țării, unde un polițist m-a verificat și m-a întrebat, fiind foarte serios, de unde am furat mașina. Din fericire, se întâlnesc de asemenea mult mai des situațiile în care romii educați  își găsesc posturi bune datorită educației lor. Pe de altă parte, avem un număr mare de locuri și ghettouri marginalizate, care nu existau înainte. Ar fi necesară probabil altă carte pentru explicarea cauzelor acestei situații. Cu toate acestea, discriminarea împotriva romilor în ceea ce privește accesul la angajare este extrem de des întâlnită și, din păcate, în mare parte tolerată în societatea cehă.

În vreme ce implicarea civică este în creștere, participarea și vizibilitatea politică rămân o provocare, după cum confirmă Branga:

To je jedna z největších bolestí Romů. Nemáme žádného zástupce ve velké politice. Většina politicky aktivních Romů pracuje na lokálních úrovních, v žádné komoře parlamentu ale nemáme zástupce a co je horší, stabilně je nemáme od roku 1993. Jediní čeští poslanci z romské komunity jsou stále bývalí politici Ladislav Body a Monika Mihaličková. A totéž se týká médií. Ve skutečně velkých redakcích mají Romové jen několik redaktorů. V malých je to o něco lepší, ale nemají prakticky žádný prostor.

Aceasta este una dintre cele mai dureroase probleme pentru romi. Nu avem niciun reprezentat în politica de vârf. Majoritatea romilor care sunt activi politic lucrează la nivel local, dar nu avem reprezentanți în nicio cameră a parlamentului, și ceea ce este și mai rău este că așa a fost din 1993 încoace. Singurii parlamentari cehi din comunitatea romă sunt foștii politicieni Ladislav Body [20] și Monika Mihaličková [21]. Și la fel este și în cazul mass-mediei. În redacții foarte mari, romii au doar câțiva editori. Este puțin mai bine în cele mai mici, dar practic, acestea nu au aproape deloc spațiu să își desfășoare activitatea.

Global Voices l-a întrebat și despre felul în care a fost primită cartea sa, deoarece autorii de ficțiune și non-ficțiune romi rămân un grup foarte mic de scriitori publicați în Cehia, fie că scriu în romani [22] sau în cehă. Legat de lucrul acesta este și subiectul identității transfrontaliere din cadrul multor comunități de romi diferite care locuiesc în Europa Centrală și de Est.

Moje kniha byla přijata kupodivu velmi kladně. Ostatně, aktuálně probíhá dotisk, což znamená, že se kniha vyprodala.

Romové mají jednu velkou výhodu a tou je univerzální jazyk. V zásadě celkem bez potíží se domluví romsky Rom z Ukrajiny a Rom z Česka. Ostatně romštinu aktuálně využíváme jako způsob, kterým přinášet třeba rozhovory z ukrajinské fronty. V realitě jsou ale romské komunity odlišné, a to zejména kvůli ekonomickému aspektu žití. Rom v Česku žije v nepoměrně lepších podmínkách, než Rom v Bulharsku nebo Srbsku či Rumunsku. To ale nemění nic na tom, že komunity jsou v kontaktu a vzájemně se podporují, což mě jen utvrzuje v tom, že transevropská romská identita samozřejmě existuje.

Cartea mea a fost primită surprinzător de bine. De fapt, este în curs de retipărire acum, ceea ce înseamnă că stocul a fost complet epuizat.

Romii au un mare avantaj, și anume limba pe care o vorbesc cu toții. În principiu, un rom din Ucraina și un rom din Cehia pot vorbi în romani fără probleme. De fapt, noi folosim acum limba romani pentru a transmite, de exemplu, interviuri de pe frontul ucrainean. Dar în realitate, comunitățile de romi sunt diferite, în principal din cauza aspectului economic din viața oamenilor. Romii din Cehia trăiesc în condiții mult mai bune în comparație cu romii din Bulgaria, Serbia, sau România. Dar acesta nu schimbă faptul că toate comunitățile păstrează legătura unele cu altele, și se sprijină reciproc, ceea ce nu face decât să îmi confirme că într-adevăr există o identitate romă transeuropeană.