Undertones în Rusia: război, propagandă, occident
Ilustrație cu un protest anti-război din Rusia, de Global Voices
Acest articol face parte din Undertones (Subînțelesuri), buletinul informativ al Observatorului Civic Media care aparține de Global Voices. Cercetătorii ruși reflectează la ecosistemele mass-media din țara lor și asupra a ceea ce ne putem aștepta în 2023. De fiecare dacă când dai click pe o perspectivă din mass-media, vei putea vedea mai multe analize și articole din media care o susțin. Abonează-te la Undertones.
Viețile ucrainienilor s-au schimbat pentru totdeauna pe 24 februarie 2022, atunci când regimul lui Putin a invadat Ucraina. De cealaltă parte a graniței, propaganda rusească de stat a escaladat, agențiile mass-media independente au fost închise, i-ar dizidența anti-război a fost reprimată violent. În 2023, cercetătorii se așteaptă ca rușii care se opun războiului să pună tot mai mult sub semnul întrebării cum a ajuns Rusia în această situație.
Controlul statului asupra retoricilor din mass-media
Echipa noastră a urmărit îndeaproape retorica rusească de stat de dinainte de invazie, atunci când actorii de stat spuneau că tensiunile dintre cele două țări erau inventate de către Occident. De când a izbucnit războiul, retoricile de stat s-au închegat, iar cercetătorii noștri așteaptă ca acestea să se consolideze în 2023.
Rusia a folosit diverse retorici pentru a justifica războiul din Ucraina. Unul dintre argumente, a cărei intensitate a slăbit în ultimele luni, este că Rusia se angajează în „denazificarea” Ucrainei pentru binele omenirii. De asemenea, Rusia a învinuit Ucraina că și-a înscenat propriile masacre, mergând atât de departe încât a declarat că Ucraina ar fi pregătită să se bombardeze cu o armă nucleară „murdară” doar pentru a învinovăți Rusia de aceasta.
Cea mai populară retorică justifică războiul ca fiind autoapărare. Statul rus susține că Occidentul, și în special NATO, plănuiau un atac armat împotriva Rusiei prin Ucraina, așadar un atac preventiv era necesar. Această retorică poate fi rezumată astfel: „ucrainenii și Occidentul plănuiau să atace Rusia primii, deci Rusia a fost forțată să lanseze operațiunea militară”. Aceasta a obținut o vizibilitate specială din moment ce Occidentul a început să furnizeze arme Ucrainei.
Aceste retorici nu au fost create din nimic. Anii de propagandă guvernamentală au pregătit populația pentru a denigra Occidentul. Unele dintre retorici reprezintă o expresie a mândriei Rusiei pentru că a ajutat la înfrângerea regimului nazist în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.
Ce se spune pe rețelele de socializare
De la începutul războiului din Ucraina, statul rus a blocat Facebook, Instagram, Twitter și 200,000 de site-uri, care sunt accesibile acum doar cu un VPN. Mulți ruși au rămas acum doar cu retoricile propagandiste menționate mai sus trâmbițate de mass-media aprobată de stat și de rețele de socializare precum Telegram și VKontakte. Această înseamnă că ceea ce se spune despre război poate varia drastic dacă te uiți pe Facebook sau pe VKontakte.
Este dificil de știut câți ruși sunt pro-război și câți sunt împotriva războiului din cauza represiunii severe a opiniilor dizidente. Am verificat canalele mass-media cu analizele noastre, am disecat mai mult de 250 de itemi din mass-media care ilustrează percepții locale și am investigat retoricile din spatele lor.
Cea mai mare parte din conținutul anti-război poate fi găsit pe Facebook, Twitter și YouTube, în timp ce Instagram și Telegram sunt polarizate. Mulți dintre rușii care postează conținut anti-război sunt în afara țării. Câteodată aceștia se plâng că rușii nu l-au dat jos pe Putin din timp („Toți rușii poartă responsabilitatea pentru războiul cu Ucraina”), iar alte dăți aceștia îi numesc pe pe susținătorii lui Putin „zombii” care sunt păcăliți și informați greșit de propagandă („Rușii care susțin războiul sunt ignoranți și orbi”). Mulți au început să pună sub semnul întrebării ce înseamnă să fii rus.
Rezistența rusească anti-război este asociată puternic cu mișcările activiste descentralizate de la nivel local precum mișcarea feministă rusă. Acțiunile anti-război au continuat în țară, în ciuda riscurilor. „Grupurile anti-război sunt încă descentralizate, iar singurul loc în care acestea pot fi centralizate este în închisoare”, spune cercetătorul nostru.
Multe retorici pro-război pot fi găsite pe Vkontakte, platformă deținută de stat. Acestea includ următoarele retorici: „Rușii ar trebui să fie mândri de națiunea lor și de ei înșiși” și „„Lipsa susținerii guvernului rus în războiul împotriva Ucrainei este un act de trădare.”
Apelul lui Putin de mobilizare pentru a consolida armata rusă în septembrie 2022 a polarizat țara și mai tare. În acest caz, perspectivele sunt de asemenea împărțite în două, pe de-o parte: „rușii nu ar trebui să se teamă de recrutarea în armată” și pe de altă parte: „rușii ar trebui să nu se lase recrutați pentru a lupta în Ucraina.”
Occidentul este disprețuit de ambele părți
Statul rus și susținătorii săi spun că NATO, care include Statele Unite și multe țări membre UE, este un inamic care vrea să atace Rusia, iar acest lucru ar fi dovedit de faptul că NATO furnizează arme Ucrainei. Rușii care sunt împotriva războiului deplâng lipsa de sprijin a Occidentului pentru activiștii anti-Putin, dar și vânzările de armament din Europa către Rusia până în 2021.
În 2022, au fost investigații din cauză că firma finlandeză Nokia a vândut echipament pentru a monitoriza protestatarii și din cauză că Sandvine din SUA a furnizat statului rus tehnologii de cenzură a Internetului. Rușii s-au plâns de asemenea și că mențiunea interzicerii furnizării de gaz lacrimogen și de pistoale cu electroșocuri a fost inclusă abia în al nouălea pachet de sancțiuni al Uniunii Europene din decembrie 2022.
„Ironic este că atât propagandiștii, cât și cei anti-război sunt nemulțumiți de Occident”, spune cercetătorul nostru.
Rușii anti-război critică „ipocrizia” Occidentul susținând că „țările occidentale nu au susținut niciodată în mod tangibil mișcarea pro-democratică din Rusia” și că „țările din UE l-au ajutat pe Putin și regimul său”. Nu pare că popularitatea Occidentului se va îmbunătăți prea curând.
Alte perspective din mass-media demne de menționat:
