Covor care îi celebrează pe evreii montani din Qırmızı Qəsəbə (Gyrmyzy Gasaba), centrul comunității lor din nordul Azerbaijanului. Foto de Filip Noubel, folosită cu permisiune.

Unul dintre grupurile etnice din Azerbaijan care este cunoscut ca „Juhuro” sau „Dağ Yəhudiləri” în azeră, adică grupul evreilor montani își are originea în Persia. Până în ziua de azi acești evrei au migrat masiv în Israel sau în alte părți, dar unii au rămas în Azerbaijan, iar această comunitate joacă un rol important în relațiile dintre cele două țări.

Cunoscuți și sub numele de יהודי קווקז (Yehudey Kavkaz) sau evrei caucazieni, aceștia sunt descendenții evreilor persani și trăiesc cu precădere în Azerbaijan, având grupuri mult mai mici în Rusia și în Caucazul de Nord. Numărul lor este estimat între 20,000 și 50,000 de persoane, iar centrul lor cultural este Qırmızı Qəsəbə (Satul Roșu sau Krasnaya Sloboda) situat în districtul Guba din nordul Azerbaijanului. Acesta este o localitate populată în întregime de evrei montani, în vreme ce alții locuiesc în capitala Baku și în alte localități din toată țara. Potrivit unor surse, satul este „singurul din lume locuit numai de evrei, cu excepția Israelului și a SUA.”

Datorită originii lor persane, limba lor tradițională este iudeo-tat, numită și juhuri la nivel local, o limbă persană în care sunt amestecate cuvinte persane, ebraice și turcice, și care de-a lungul timpului a fost scrisă cu alfabetul ebraic, latin și chirilic. Evreii montani își mențin și tradiția iudaismului, care este diferită de cea a comunităților evreilor așkenazi și sefarzi.

Din cauza căderii Uniunii Sovietice în 1991, a multiplelor conflicte din Caucazul de Nord și cel de Sud și a unei tranziții economice dificile, o mare parte a comunității s-a mutat în Israel, unde sunt acum un număr estimat de 100,000 până la 150,000 de oameni, după cum este explicat în acest film documentar:

Foto de la Galeria Q a unei evreice arătând un covor țesut de ea. Foto de Filip Noubel, folosită cu permisiune.

Cu toate acestea, mulți mențin legături strânse cu Azerbaijanul, în special cu Qırmızı Qəsəbə, unde îți construiesc vile și unde se întorc pe timpul verii, așa cum ne prezintă acum expoziția „Istoria unui singur popor” la Galeria Q din Berlin.

Într-adevăr, evreii montani, odată încorporați în Imperiul Rus la începutul secolului al 19-lea, au fost lăsați să dețină pământ și și-au dezvoltat propriile industrii locale de producere a mătasei și a covoarelor, dar și a tutunului și a vinului. Expoziția se concentrează pe țesutul covoarelor, o activitate predominant feminină care este înfățișată la galerie prin covoarele, fotografiile și picturile expuse.

Iată un covor care le celebrează pe femeile care țes covoarele. Acestea reprezintă elemente cheie ale mândriei de familie și ale decorațiunilor din orice casă:

Iată un tablou cu niște țesătoare de covoare care a devenit un covor adevărat. Foto de Filip Noubel, folosită cu permisiune.

Această fotografie veche din 1937 înfățișează un grup de țesătoare de covoare din Qırmızı Qəsəbə:

O fotografie din 1937 înfățișând un grup de țesătoare de covoare din Qırmızı Qəsəbə. Foto de Filip Noubel, folosită cu permisiune.

Iată altă femeie stând în fața covorului ei:

Foto din arhiva familiei Fridei Yusufova. Foto de Filip Noubel, folosită cu permisiune.

Iată o pictură a vechii sinagogi din Qırmızı Qəsəbə de Rami Meir:

Pictură de Rami Meir reprezentând vechea sinagogă din Qırmızı Qəsəbə. Foto de Filip Noubel, folosită cu permisiune.