Ilustrație: Erick Retana.

Articol de Carlos Gutiérrez pentru Connectas, republicat și editat de Global Voices ca parte a unei colaborări media.

Una dintre amenințările din campania electorală a fostului președinte american Donald Trump s-a adeverit în cele din urmă. În 2016, în timpul unei dezbateri televizate cu oponentul său, Hillary Clinton, Trump și-a declarat intenția de a răsturna sentința Roe v. Wade din 1973, care a dezincriminat avortul în Statele Unite. Pentru a-și respecta promisiunea, a numit trei judecători pentru a consolida un front conservator la Curtea Supremă. La 24 iunie au anulat efectiv dreptul constituțional de a pune capăt unei sarcini.

De ani de zile, grupurile conservatoare au urmărit anularea legii Roe v. Wade. De exemplu, Conferința Episcopală a Statelor Unite a definit această sentința într-o declarație din 2018 ca fiind produsul unei „societăți din ce în ce mai grosolane, care tolerează și acceptă acte care distrug în mod deliberat viața umană”. De asemenea, a numit-o „o lege rea, un medicament rău și o politică socială rea, care a adus cu ea „moarte și durere și tulburări”, deoarece „multe femei au fost mutilate sau ucise prin avorturi legale, iar avorturile au fost protejate de controlul legal al instanțelor care aplică Roe”.

Decizia Curții Supreme reprezintă un sprijin simbolic pentru organizațiile foarte conservatoare sau pentru actorii sociali și politici „care contestă progresele înregistrate în domeniul drepturilor femeilor și al disidenței sexuale”, a declarat pentru CONNECTAS Carmen Díaz Alba, doctor în Științe Sociale și cadru universitar la Instituto Tecnológico y de Estudios Superior (ITESO), Mexic.

Acest lucru ar putea avea un efect expansiv în țările din America Latină, unde aceste grupuri au o prezență foarte importantă. Motivul, subliniază Rubio Schweizer, ofițer național responsabil al Programului pentru Femei din cadrul Ministerului Sănătății din Chile, este că America Latină este puternic influențată de Statele Unite, deoarece “facem parte din sfera sau cercul lor; deci, desigur, nu va avea o influență foarte bună în regiune”.

Într-un articol academic intitulat “Restaurarea conservatoare în America Latină”, Carlos Otto Vázquez, cercetător la Universidad Autónoma de Zacatecas din Mexic, vorbește despre nașterea unei mișcări neoconservatoare pe continent, în care una dintre principalele expresii este tocmai Donald Trump. El subliniază că principalele valori și practici ale acestei mișcări sunt rasismul, xenofobia, machismul, autoritarismul, clasismul, homofobia, nerecunoașterea celuilalt și respingerea celor diferiți. În opinia sa, acest lucru “deschide calea pentru ceea ce a fost descris ca un fel de fascism social”.

Vázquez a adăugat că acest fenomen nu este exclusiv al Americii, deoarece Europa a văzut creșterea grupurilor de dreapta și de extremă dreapta, care au ajuns să dețină poziții de putere și reprezentare politică. Franța, Italia, Ungaria, Polonia, Germania, Austria și Elveția sunt doar câteva dintre țările în care aceste mișcări sunt prezente.

El parlamento de 🇵🇱 Polonia rechazó el pasado jueves un proyecto de ley para legalizar el #aborto hasta las 12 semanas. Otra victoria Pro-Vida en la misma semana. pic.twitter.com/jso91gqlLN

— Observatorio de la Dignidad (@DignidadOk) 26 Iunie, 2022

Poland's parliament 🇵🇱 rejected last Thursday a bill to legalize #abortion up to 12 weeks. Another Pro-Life victory in the same week.

Joia trecuta, parlamentul polonez 🇵🇱 a respins un proiect de lege care prevedea legalizarea #avortului până la 12 săptămâni. Încă o victorie Pro-Viață în aceeași săptămână.

Potrivit lui Vázquez, în America Latină aceste tendințe conservatoare „continuă să-și extindă și să-și aprofundeze acțiunea (…) în domeniile economic, politic, social, narativ, cultural și simbolic. În această regiune, le vede prezente în Argentina, Columbia, Peru, Ecuador, Chile, Paraguay, Panama, Guatemala, El Salvador, Honduras și Costa Rica, printre alte țări.

Sub influența acestei mișcări neoconservatoare, a fost lansată o campanie în ultimii ani pentru a influența proiecte “menite să ocupe statul”, potrivit José Manuel Morán și María Angélica Peñas, cercetători de la Universitatea națională din Córdoba, în Argentina. Aceștia citează, de exemplu, cazul Braziliei, unde președintele Jair Bolsonaro a schimbat numele Ministerului Femeilor și al Drepturilor Umane în Ministerul Femeilor, Familiei și Drepturilor Umane. În spatele acestei schimbări aparent subtile se afla o întreagă doctrină a familiei tradiționale, singura admisibilă din acel moment în țară. De asemenea, după cum afirmă cercetătorii, “schimbarea în acest caz nu a fost doar nominativă. În fruntea acestui Minister, l-a numit pe pastorul Evanghelic Damares Alves, un factor-cheie în promovarea narațiunii “ideologiei de gen” și un adversar ferm al avortului în toate cazurile”.

🗣️ «¡Es inadmisible hablar de quitarle la vida a este ser indefenso!», escribió Bolsonaro en su cuenta de Twitter. https://t.co/FjWOISGvnk

— The Clinic (@thecliniccl)  25 Iunie, 2022

“It is inadmissible to talk about taking the life of this defenseless being!” Bolsonaro wrote on his Twitter account.

“Este inacceptabil să vorbim despre a lua viața acestei ființe lipsite de apărare!”, a scris Bolsonaro pe contul său de Twitter.

Morán și Peñas remarcă, de asemenea, prezența unui “puternic caracter catolic” în această puternică mișcare neoconservatoare din regiune, căreia i s-au alăturat și alte biserici, cum ar fi cele evanghelice. Pentru Morán și Peñas, “avansarea transnațională a drepturilor femeilor și ale persoanelor LGBTTI+ a influențat foarte mult reacția sectoarelor religioase conservatoare”, care au, de asemenea, un “pronunțat caracter transnațional”. Cu toate acestea, ei avertizează că creștinismul evanghelic are un rol predominant care “a transformat activismul neoconservator și a snopit hegemonia catolică originală”.

În articolul intitulat “O viziune regională a articulațiilor neoconservatoare”, cei doi cercetători confirmă că în America Latină o serie de sectoare care se opun drepturilor sexuale și reproductive se mișcă și strâng rândurile în jurul unei “agende comune”. Printre acestea se numără biserici, partide politice, ONG-uri și think tank-uri, care reacționează puternic la propunerile feministe și la cele ale colectivelor LGBTTIQ+.

Acum, deși este adevărat că multe guverne latino-americane au înregistrat o schimbare spre stânga, acest lucru nu garantează permanența drepturilor pe care grupurile vulnerabile le-au câștigat în ultimii ani. După cum explică Carmen Díaz, nu toate guvernele de stânga de pe continent sunt progresiste: “Există mai degrabă oameni de stânga care sunt destul de conservatori în ceea ce privește drepturile femeilor sau drepturile minorităților sexuale”. Cu toate acestea, recunoaște că în țări precum Mexic, Argentina și Columbia este puțin probabil să se producă o schimbare imediată.

În decembrie 2020, Argentina a atins un moment istoric în mișcarea pentru drepturile reproductive ale femeilor, numită “marea verde”, prin adoptarea legii privind întreruperea voluntară a sarcinii. Acesta a fost urmat de Mexic în septembrie 2021 și de Columbia în februarie 2022.

La #MareaVerde se une al pañuelazo frente a la Embajada de Estados Unidos 🇺🇸 en México para dejar claro que el acceso a aborto seguro es un derecho humano 💚✊🏽 #RoeVWade #AbortoLegal pic.twitter.com/hlgHhPjL7V

— MareaVerdeMx (@MxMareaVerde) 29 Iunie, 2022

The #MareaVerde joins the pañuelazo [hankerchief demonstration] in front of the U.S. Embassy in Mexico to make it clear that access to safe abortion is a human right 💚✊🏽

#MareaVerde se alătură de pañuelazo [demonstrație cu batista] în fața Ambasadei SUA din Mexic pentru a arăta clar că accesul la avort în condiții de siguranță este un drept uman 💚✊🏽

Abrogarea legii Roe v. Wade “ne reamintește că în întreaga lume drepturile pot fi contestate în orice moment și pot risca să fie anulate de un regim conservator. Ceea ce tocmai s-a întâmplat în Statele Unite este un exemplu foarte clar”, spune Cristina Rosero, avocat la Centrul pentru Drepturile Reproductive din Columbia și membră a mișcării Causa Justa por el Aborto.

Acest lucru implică faptul că nimeni nu ar trebui să se complacă: viitorul drepturilor câștigate de femei și de comunitatea LGBTTIQ+, printre altele, continuă să depindă de guvernele la putere în America Latină. Pericolul este mai mare atunci când proiectele politice folosesc presupusa apărare a moralității ca slogan în aceste țări. “Retorica moralizatoare – subliniază Morán și Peña – este reconfigurată în crizele instituționale, cu un accent puternic pe narațiunile axate pe corupție și incapacitatea partidelor tradiționale de a reprezenta majoritățile, printre alte probleme”.

Ce ar trebui să facă guvernele din America Latină pentru a apăra legile care dezincriminează avortul sau favorizează căsătoriile între persoane de același sex, printre alte drepturi? Vázquez propune “crearea de rețele de rezistență” pentru a “dinamiza procesul de schimbare socială în domeniile sale cele mai diverse: în favoarea respectului și a egalității de gen și împotriva patriarhatului; în favoarea incluziunii și recunoașterii minorităților sexuale”, printre alte puncte, în care se evidențiază “îndeplinirea drepturilor și libertăților omului”.

Cristina Rosero și Carmen Diaz sunt de acord că grupurile de activiști trebuie să continue să lupte pentru ca țările să facă din aceste drepturi norme constituționale. De asemenea, Díaz recomandă guvernelor să creeze politici care să contribuie la crearea unei „conștiințe colective privind drepturile omului, demnitatea umană, justiția și dreptul la avort ca o chestiune de sănătate și justiție și nu ca o chestiune morală”.